Ultima din an (IV)

Ultima zi a anului 2008 .Tocmai ce-am hotarat aseara ca petrecerea noptii dintre ani va avea loc la mine acasa ,intr-un grup restrans , nu cum se intampla de obicei .Putea de altfel sa fie oriunde altundeva ,nu locul e important ci compania in care esti.(Pentru anul viitor ne-am propus totusi un revelion la Opera ).

Se obisnuieste la finele unui an sa se puna pe hartie (imaginara ) bunele si relele si sa se traga linie .Daca ma intreaba cineva , o sa spun ca am avut un an prost .Groaznic. Ma bucur ca se termina. Dar n-o sa ma vait acum ,ca oricum nu mai pot schimba eu ceva ,chiar daca mi-as dori din tot sufletul sa-l aduc pe tatal meu inapoi .
Mi s-a spus ca prin felul meu de a fi parca ma ascund sau ma feresc de ceva.Da , in mare parte asa e .Fug de monotonie . Ma feresc de oamenii pe care ii simt rai. Alung starile de toropeala care vor sa puna stapanire pe mine. Evit personele deprimate care se inchid in ele si refuza sa mai vada frumusetea in orice altceva din jur. Stiu si am simtit pe propria-mi piele cum e sa ai nevoie de liniste si singuratate , sa fi tu cu tine insuti ,sa-ti plangi amarul si sa-ti pui ordine in ganduri .Dar toate au o limita .Viata trebuie sa mearga inainte.Atata timp cat nu esti suferind sau n-ai pierdut o persoana draga , n-ar trebui sa existe piedici in a-ti face viata cel putin agreabila daca nu frumoasa.
Glumeam odata cu un amic spunandu-i ca am tot facut poze la Fontana di Trevi si am uitat sa arunc o moneda si sa-mi pun o dorinta dar nu conteaza pentru ca mie oricum mi se indeplinesc dorintele .Ei bine, eu cred totusi ca ele nu se realizeaza asa oricum , ci trebuie sa si lupti pentru ele.
Stiu in linii mari ce vreau si nu trebuie sa mi le pun pe lista . Dar cum am primit o leapsa de la Ade ,profit de ocazie sa postez o mini-lista a dorintelor mele pentru anul 2009 :

- sa iau lectii de dansuri latino ca sa dansez si mai bine decat acum
- sa-mi continui cursurile de pian iar de ziua mamei mele sa ii cant acel cantec pentru care mi-a dat ragaz de pregatire un an; pentru prieteni o sa urmeze mini concerte la mine acasa :D
- sa vizitez Egiptul si o tara nordica
- sa merg la fitness - nu ca n-as avea acasa bibicleta medicinala dar e mult mai bine cand se tine cineva de capul tau si te pune sa faci exercitii
- sa ma implic intr-un proiect care are legatura cu muzica clasica
- sa (re) citesc cel putin 10 carti din cele pe care le-am neglijat
- sa-mi iau licenta pentru ca pe viitor intentionez sa imi desfasor activitatea in turism
- sa ma marit ;)

Leapsa se da tuturor prietenilor mei virtuali de la blogroll . Ce dorinte aveti dragilor pentru 2009 ?

21 iulie 2009 edit: unul dintre puncte s-a rezolvat. Am luat licenta si pe deasupra cu nota maxima.

Ultima din an (III)

A trecut o saptamana de la un eveniment despre care am vrut sa scriu ,dar ,ca mai tot romanul am fost prinsa de sarbatoarea Craciunului .Merita dar sa pastrez cateva impresii de la concertul de sarbatori al Filarmonicii ,,Paul Constantinescu " din Ploiesti.

Mai intai am primit colindatorii .Corala Divertimento a Liceului de Arta din Ploiesti -dirijor Amalia Secretianu - care a aparut din sala ,iesind din tiparele corurilor aranjate la patru ace si protapite pe scena.Erau primii mei colindatori pe care n-am putut sa ii rasplatesc decat cu aplauze.
Apoi a fost randul orchestrei si trebuie sa recunosc ca dupa ce am verificat programul m-am intrebat ce legatura au multe dintre compozitii cu sarbatorile de iarna si abia dupa ce le-am ascultat , mi-am dat seama ca a fost o idee excelenta , a inserarii unor piese cunoscute si melodioase pentru obtinerea efectului dorit.

In program:

A.Arlen -Over the rainbow
J.Revaux - My way
Di Capua - O sole mio - canzoneta
P.Mascagni - Intermezzo
Ivanovici -Grigoriu - Valurile Dunarii - arie de soprana
E.Garner - Misty
G.Dinicu - Hora martisorului
Sousa -Semper fidelis march
H.Mancini - Pantera roz
J.Hayes -Granada - canzoneta
J.Strauss -Vals ,,Imperial"
L.Bernstein - I feel preety -arie de soprana
J.Strauss - Polka sampaniei
Verdi - Traviata -Brindisi -duet
Dan Buciu - Sarbatori de iarna
R.Rodgers -Sunetul muzicii
J.Strauss -Radetzky marsch

Te astepti ca atunci cand o orchestra e dirijata de un domn de peste 70 ani (amanunt aflat tot din program ) ,totul sa fie foarte riguros ,serios,cuminte.
Da de unde ? Dl dirijor Ilarion Ionescu - Galati gandindu-se ca sarbatorim, ne-a transmis si noua aceasta stare , indemnandu-ne sa aplaudam in timpul pieselor, inchinand in cinstea noastra o cupa de sampanie si servindu-i si pe spectatorii din primele randuri .
Soprana Valentina Margaras ne-a binedispus cu ,,I feel preety " iar tenorul Mihai Irimia a avut succes la public cu ,,Granada " si a fost chemat pe scena pentru un bis.
Apoi dirijorul i-a ,,furat " vioara unui instrumentist si a inceput sa interpreteze impreuna cu ei.Ati mai vazut orchestra condusa de un violonist sau un dirijor care paraseste scena in timp ce orchestra canta ,urmarind-o de la distanta ?Ori trompetist cu caciula de mos si nas de clovn?

La final , Anul 2009 , un copilandru in costum traditional ne-a urat ,,concerte bune in aceasta stagiune , viata lunga ,sanatate si un trai mai linistit ".

Asemeni doresc si eu Filarmonicii ,,Paul Constantinescu " .

Sarbatori de iarna - Suita simfonica ,Compozitor -Dan Buciu

Imi place sa imi amintesc

Eu cu Marius,fratele meu

Una din bucuriile iernii ,pe langa zapada si cadouri de la mosu ' era pentru noi cei mici mersul cu colindul la tara. Ne ,,imbarcam "in traseul 11 si timp de o jumatate de ora cat dura calatoria ma ocupam cu numaratul casutelor sau al stelelor dar acestea reuseau intotdeauna sa ma fenteze asa ca ma lasam pagubasa si ma multumeam doar sa privesc cerul. Odata ,am coborat din autobuz si am exclamat : ,,Uite mami, luna a mers cu noi la tara "!
Aici ne intampinau bunicii : Mamica Gena-care ce se numea de fapt Angelica, un inger printre oameni ,atat de blanda si buna incat era o a doua mama pentru noi si tataia care desi tata vitreg al mamei nostre ,ne-a iubit si ne-a rasfatat intotdeauna .Erau mereu fericiti sa ne vada iar discutiile lor in contradictoriu se topeau ca prin farmec de dragul nepotilor veniti in vizita.
Cand se insera , mamica Gena ne pregatea traistute din doua fete de perne legate cu un cordon iar tataia se inarma cu un bat pentru a ne pazi de caini si porneam sa colindam.Ne alaturam grupurilor de copilasi ,intram in curtile ale caror porti nu erau niciodata inchise si cantam cat de tinea gura :

Draga domnisoara ,iesi putin afara
Da-ne un covrig,ca murim de frig
Buna dimineata la Mos Ajun. ......

Ori esti ocupata ,esti suparata
De nu vrei sa iesi ,sa ne-nveselesti
Buna dimineata la Mos Ajun.

Si uite asa , din casa in casa , traistutele nostre se umpleau si noi ne intorceam zgribuliti dar voiosi iar dupa ce ne incalzeam un pic, incepeam sa sortam bunatatile -covrigii, biscuitii ,merele ca sa vedem cine a primit mai multe .Focul trosnea in soba iar tataia ne cocota pe salteaua de paie si incepea sa ne spuna o poveste .

A fost odata ca niciodata ,ca de n-ar fi ,nu s-ar povesti ...Prin fereastra aburita,desenata cu numele noastre se intrevedeau copacii din curte incarcati de zapada iar basmul poftea la noi in curte ,in casa ,in camaruta unde noi stateam linistiti si ascultam.
Tataia se mai oprea cateodata ca sa intoarca pe plita covrigii sau sa ne faca susanul cu zahar si nuci sau cand, obosit fiind,iesea afara sa fumeze un Carpati ,sperand ca ne va lua somnul pana se intoarce.Dar noi il asteptam cu ochii mari pentru ca avea tataia un fel atat de dulce de a povesti incat nu te mai saturai acultandu-l.
A doua zi se taia porcul .Nu il vedeam decat rapus ,spalat si acoperit cu un pres .Iar traditia era ca cei mici sa calareasca porcul rontaind sorici iar cei mari sa se adune in jurul lui la o cescuta de tuica fiarta cu piper in ibricul acela rosu .Si-apoi ce buna era prima masa , cu o mamaliga mare ,carne servita direct din cratita si muraturi facute de mamica Gena!
Seara ne intorceam acasa pentru ca adresa asta o stia Mos (pe atunci )Gerila .Aici impodobeam bradutul ( sau ma rog- molidul) in care aranjam instalatia care facea ,,clip clip ".Inca mai simt si acum mirosul acelor de brad ce se raspundea prin casa , mi-e dor de gustul bananelor de pe atunci atat de greu de obtinut , si inca imi amintesc nerabdarea cu care asteptam sa il vedem pe mosu ' .
Dar adormeam si nu reuseam sa il surprindem niciodata .Si stia intotdeauna ce ne-ar placea sa primim si venea cu cadouri , chiar daca nu o ducea prea bine cu banutii .Dar se dadea el mosu' peste cap si nu ne lipsea niciodata de aceasta bucurie.Nu mai stiu cati anisori aveam cand am primit salopetele de fas - eu roz si Marius verde de aratam ca doi cosmonauti cand am iesit prin nametii de pe strada .Hehe .
Sorcova isi astepta cuminte randul in perete .Ce imi mai placea sa o privesc!Multime de culori din hartie creponata .A doua zi dupa revelion intra in actiune dar o foloseam cu grija sa nu o stric.

Cineva ma intreaba aseara cum de imi aduc eu aminte astfel de lucruri ca doar eram atat de mica .Uite ca imi amintesc :).
Sunt amintiri frumoase pe care le datorez parintilor si bunicilor mei iubitori. A venit randul nostru sa fim si noi ca ei .


Nepotelul meu Flavius

Nasterea Domnului

Ora 2 dimineata si nu pot sa dorm gandindu-ma ca azi se naste Mantuitorul nostru.

Ascultând istorisirile minunate din Sfânta Evanghelie despre cele petrecute în noaptea sfântă a Naşterii, simţim în inimile noastre o tainică chemare de a porni cu cugetul pe urmele magilor de la Răsărit, cu ochii aţintiţi spre steaua călăuzitoare spre Betleem, unde s-a născut Hristos. Acolo, în peşteră, în ieslea cea săracă, Pruncul nou-născut a venit pe Pământ să sfinţească pe om, să-l facă sălaş dumnezeiesc.
Împreună cu păstorii auzim şi trăim şi noi frumuseţea fermecătoare a cântării îngereşti:
„Slavă întru cei de sus lui Dumnezeu şi pe pământ pace, între oameni bunăvoire!”.

Aceste sfinte întâmplări din Betleem trezesc în sufletele noastre în primul rând recunoştinţă pentru nemăsurata dragoste a Tatălui Ceresc faţă de noi, oamenii, şi pentru marea jertfă pe care a făcut-o prin Fiul Său ca să ne mântuiască.

„Ziua de naştere a Domnului este ziua de naştere a păcii”, spune un sfânt părinte al Bisericii, întrucât Fiul lui Dumnezeu a venit pe pământ ca să împace pe om cu Dumnezeu şi pe oameni între ei. O frumoasă cântare bisericească îndeamnă:

„Hristos se naşte, măriţi-L!

Hristos din ceruri, întâmpinaţi-L!

Hristos pe Pământ, înălţaţi-vă!”

Preot Octavian Mosin

Craciun Fericit !

Ultima din an ( II)

O colega cu cornite de ren si un brad impodobit ; multe urari si pupaturile de rigoare (sper sa nu fi uitat pe nimeni ) ; atentii si cadouri dar dintre toate cel mai deosebit ramanand felicitarea aceea simpla scrisa de mana ; din nou nostalgie (ca asa ma apuca pe mine ) si o margareta pastrata de la petrecerea firmei, pe care nu trebuie sa o sacrific sa imi confirme ceea ce stiu de fapt ;o asistenta care mi-a dorit tot ce vreau eu iar cand i-am spus ca eu vreau multe iar pe masura ce se indeplinesc imi pun altele pe lista,mi-a spus ce a citit de curand undeva :Imi doresc sa nu mi se ia nimic din ceea ce am. Asta da dorinta!Sa nu uiti ca ceea ce ai e de pret si sa te bucuri de ceea ce ai .

Sentimentul placut ca am avut puterea de a mai incheia cu bine un an si multumirea sufleteasca pentru lucrul facut din inima .
Acum vreau odihna si multa liniste .Pentru ca merit .

23 decembrie 1806

Una din cele mai pretioase creatii beethoveniene,Concertul pentru vioara si orchestra , in care traieste o lume aparte ,se naste in 1806.

Autograful Concertului in Re major are o dedicatie spirituala ,adresata lui Franz Clement ,primul violonist care executa concertul in public la 23 decembrie 1806.
Intre partile concertului , Clement a gasit nimerit sa-si etaleze virtuozitatea violonistica improvizand - ca sa fie mai interesant - cu vioara pe dos. Cat de monstruoasa trebuie sa fi fost aceasta clovnerie intre paginile beethoveniene nu e greu de imaginat .La prima executie ,lucrarea nu a fost bine primita; violonistii vremii au condamnat-o.

Concertul in re major releva pe delin maiestria cu care a stiut Beethoven sa puna in valoare toata gama resurselor expresive ale viorii.Prin mijlocirea sunetelor atat de comunicative ale viorii ,instrument care ,,parca vorbeste " ,genialul compozitor a destainuit adancimi sufletesti nebanuite.
Lirismul ,seninatatea, meditarea ,adierea unui suras sau unda mahnirii ,umorul delicat ,elanul tineresc ,se amesteca in chip admirabil in acest concert ,inepuizabil izvor de satisfactii artistice de cea mai aleasa esenta.

De-a lungul anilor, lucrarea a cucerit o inalta stima de partea instrumentistilor si a publicului iubitor de muzica.Dintre marii interpreti ai acestei capodopere il citam pe Fritz Kreisler si mai ales pe George Enescu ,autor al unor foarte izbutite cadente care se incadreaza cum nu se poate mai bine conceptiei si inspiratiei beethoveniene din aceasta lucrare.

Partea I - Allegro ma non troppo - incepe cu un tutti orchestral in care este expus materialul tematic al miscarii .
Dupa patru lovituri moi ale timpanului ,se ridica glasul oboiului ,sustinut de ceilalti suflatori de lemn ,care intoneaza o melodie curgatoare ,lirica. Figura ritmica de cateva sunete care deschisese concertul se va auzi ,de-a lungul miscarii ,la diverse instrumente ,indeosebi la coarde ,ca un element caracteristic. Pe urma clarinetele, fagotii si apoi oboaiele canta o fraza ascendenta. Suflatorii aduc apoi o noua tema cantabila. Sfarsitul expozitiei orchestrale este indicat de dialogul dintre viorile prime pe de o parte si violoncele si contrabasi pe de alta parte .

Vioara solista isi face apoi aparitia cu o scurta cadenta in care parca vrea sa-si arate nobletea glasului ei unduitor ,de o caldura invaluitoare .Ajunsa la un sunet inalt ca un pisc ,ea se odihneste o clipa si apoi intoneaza tema initiala ,pe care o impodobeste insa cu o fina dantelarie .
In tot timpul repetarii planului expozitiei de catre vioara ,intervin diverse elemente de dezvoltare a motivelor muzicale.Dezvoltarea propriu-zisa incepe dupa fragmentul conclusiv remarcat inainte si are un caracter luminos.
Dupa dezvoltare urmeaza ,asa dupa cum cere forma de sonata ,reluarea expozitiei (repriza ) ,cu unele modificari . Prima parte se incheie cu o coda in care auzim pentru ultima oara tema principala ,cantata de vioara ,si fragmentul conclusiv de care am vorbit.


Partea a II- a -Largetto este domoala .Coardele canta o melodie ingandurata.
Unii comentatori au afirmat ca in aceasta melodie se manifesta influenta folcorului rusesc .
Tema initiala a acestui largetto apare in trei variatiuni .
Auzim apoi ,intonata de vioara , o fraza mijlocie ,ca un cantec de dragoste .
Se reia pe urma tema initiala .Sonoritatile orchestrei cresc si finalul concertului e atacat deodata ,fara nici o pauza.

Partea a III - a Rondo
Tema principala (refren) ,cantata la inceput de catre solist si acompaniata foarte discret ,are un caracter dansant .
Intervine apoi o tema intermediara (cuplet) ,cantata in dialog de viorile prime si instrumentul solist ,dupa care revine tema de la inceput -refrenul rondoului .
Apare un al doilea cuplet ,ca un vals vienez .Reauzim apoi iarasi refrenul .Plin de o voie buna cuceritoare ,finalul se desfasoara in continuare pe baza aceluiasi material melodic .


Aici concertul integral :



La vioara -Zino Francescatti , pe o vioara Stradivarius "Hart" de la 1727

Informatii din cartea ,,Ludwig Van Beethoven" a Editurii Muzicale a Uniunii Compozitorilor ,1958 ( carte ce-am gasit-o prin magazia verisoarei mele )

Nervi de miercuri

O tiganca isi ,,parcheaza "caruta langa ghena si isi cearta calul :
,,Aia nu e de mancat .Ce esti asa calic ?Nu ti-am dat tarate acasa ?"

O cucoana se rasteste la cainele pe care il scosese la plimbare pentru ca a ramas in urma:
,,Vii odata ? Ca ma scoti din sarite !"

Un domn are o discutie la Mega Image cu baietelul sau pentru ca tot bazaia o jucarie de pe raft .
Tatal: Mai lasa odata jucaria aia !
Copilul : De ce ? Te enerveaza ?
Tatal (vrand sa para calm) : Nu .Dar poate o sa vrea sa o cumpere un alt copil si daca tu ii termini bateria...

Eu doar emotionata pentru ca intr-un final mergeam sa ii cunosc parintii .

Stiu ca sunt lut

Ştiu că sunt lut, dar nu ştiu cine
mi-a pus în piept albine stranii,
să-mi scoata mir din mărăcine,
din bălării, impărtăşanii.

Minunea mea se-ntamplă vie
din mofturi mici şi biete fleacuri…
Un colţ de-al meu e-o-mpărăţie,
o zi de-a mea răsfrânge veacuri.

De nu strâng mările in braţe,
prin câte-o baltă tot deretic
si gheara mea tot stă să-nhaţe
din orice taină câte-un petic.

Si dacă-ncălecat pe-o rază
ea nu mă urcă-n cer, incalte
de-o schioapă-n aer tot cutează
peste coteţe să mă salte.

Radu Gyr

Invitatie la spectacol

Duminica pe la pranz , inca obosita dupa petrecerea firmei am intrat la un chat cu prietena mea de peste ocean .Invitatia ei m-a surprins dar era una cat se poate de serioasa si ea ma asigura ca spectacolul pe care urma sa il vedem merita tot efortul .Nu poti sa nu fii miscat de un spectacol al Pinei Bausch !

My dear ,is too late for NY . See you next year!Am trecut-o pe Pina Bausch pe wish list-ul meu de Europa ,mi-am facut o cafea la ibric cu cateva picaturi de lamaie -asa cum obisnuiam noi doua pe vremea cand faceam cursuri de teatru de gest ( o sa-mi fac odata timp sa povestesc mai multe ) si m-am apucat sa selectez din informatiile pe care le-am cules de pe diverse site-uri pentru ca si cei nefamiliarizati ,care nimeresc pe blogul meu ,sa isi faca o idee despre ce inseamna un spectacol de teatru-dans ( a nu se confunda cu teatru si dans ) si mai ales un spectacol al Pinei Bausch.

Pina Bausch ,nascuta in 1940 , dansatoare germana, coregrafa ,actrita si regizor al Tanztheater Wuppertal .

Necesitatea apariţiei fenomenului teatru-dans se pare că rezidă din nevoia actorului de a se afirma ca o instanţă care să întrupeze mesaje, pentru a nu funcţiona doar ca un simplu vehicul de cuvinte.Asadar, interpretul nu numai că transmite un mesaj, ci devine chiar mesajul.

Pina Bausch va fi cea care va impune definitiv dansatorul care integrează un discurs teatral în propriul său trup.

"Este foarte important ca fiecare dintre noi să aibă încredere în propriile sentimente, gânduri şi imaginaţie, oricare ar fi acestea, fără a forţa nimic (...) O abordare deja trasată nu mă interesează, pentru că e definitivă. Cred că e bine să nu ştii, e fantastic să nu ştii..."

Necunoasterea de care vorbeste Pina Bausch nu este altceva decat deschidere spre un polisemantism ce se inscrie in esenta fenomenului teatru-dans.Ni se ofera doar o perspective, fara pretentia de a lansa o interpretare definitiva.

Deseori ,dansul joaca doar un rol sustinator.Audienta reactioneaza cu un soc de recunoastere caci dramele dansante ale Pinei Bausch se pare ca patrund in subconstient. Fiecare e o impletire de episoade ce are legatura cu dragostea , trupuri si alienare ,cautarea implinirii,dorinta si dorinta zadarnica.

Criticul Manuel Brug socotea filosofia ei drept ,,interpretarea sufletului si batalia sexelor”.

Cruzimea barbatilor si femeilor, unii impotriva celorlalti ,si nepasarea lumii care ii inconjoara, sunt intens redate in dansurile Pinei Bausch.

Pina Bausch citeste cu usurinta sufletele dansatorilor ei . Din 1978 lucreaza cu tehnica intrebare-si–raspuns. Ea le cere dansatorilor sa exprime o stare de spirit si din raspunsurile lor construieste colaje.Raspunsurile nu sunt deloc usor de dat Printre intrebari (cereri):

-Copiati tic-ul altcuiva

- Fa un lucru de care ti-e rusine

-Scrieti numele cu ajutorul miscarii

-Ce ai face cu un cadavru?

-Misca-ti partea preferata a corpului

-Cum te comporti cand ai pierdut pe cineva ?

Inainte de a face coregrafia pentru ,,Maurca Fago “( titlu ce se refera la un simplu dans din Cape Verde ) ,Pina le-a cerut dansatorilor ,prin diferite fraze,sa se exprime.De exemplu: ,,ceva interzis “ , ,,apa si piatra “ , ,,ceva in legatura cu dragostea “ , ,,un sunet lung si patrunzator” , ,, prima impresie “ sau ,,scrieti cuvantul rasarit de soare cu corpul vostru” .

Teatrul-dans nu este un stil propriu-zis ci o stare de spirit care este exprimata foarte bine în declaratia artistei Pina Bausch : “Nu ma intereseaza modul în care oamenii se misca, ci mai degraba ceea ce îi determina sa o faca

Vollmond





Cafe Muller

Info de pe :http://atelier.liternet.ro/articol/3962/Gina-Serbanescu/Abordarea-critica-a-fenomenului-teatru-dans.html

Traducere de pe :http://www.ballet.co.uk/magazines/yr_02/feb02/interview_bausch.htm

Alandala ,fara ordine cronologica sau un subiect concret

Anul asta am facut tort doar pentru Nico si ne-am intristat ca tati nu a fost cu noi sa-l sarbatorim si pe el .
Si am primit de la Mos Nicolae un pulover d-ala cum imi doream demult cu motive norvegiene.

Si te-am necajit lasandu-te sa ma bati la table ca mai apoi aproape sa te fac ,, marti" ; si-aveai o fata atat de ganditoare si serioasa cand ti-ai pus dorinta pentru geana cea zburdalnica ce se asezase pe tricou si am crezut ca te pacalesc sa mi-o spui ( sunt sigura ca dorinta ta are legatura cu mine ) ,si ai atipit in bratele mele la casuta de la tara pe care o preferam in schimbul cluburilor galagioase, si m-a miscat cand mi-ai spus ca ti-a placut concertul si ca te-a impresionat pana la lacrimi moartea mamei lui Peer Gynt; si a fost haioasa tentativa ta de a ma purta in brate cand am vrut sa ma rasfat dorindu-mi sa ma duci in oraselul copiilor ;si imi place cand imi spui ca pentru tine nu trebuie sa fiu tot timpul fresh si insisti sa ma vezi si cand sunt bolnavioara.

Ieri a fost zi de stat in casa cu ,, buline" (dupa cum zicea mamica Gena ) ,ceaiuri si somn dupa somn. !Inca o saptamana pana la vacanta .
Si-o sa-mi fac o lista cu ce vreau sa-mi aduca Mosu' .
Si o lista cu ce mi-ar placea sa imi ocup timpul liber.
Si ...

Ultima din an (I)

Camera in care invat sa cant la pian are usa mare de lemn , parchet care scartaie sub picioare,miros de mobila veche si de betisoare parfumate arse .
Camera in care invat sa cant la pian are plante verzulii ingrijite , buchete de flori aduse de elevi iubitori, si fereastra cu pervaz unde porumbeii se odihnesc ciugulind din firimiturile presarate .De la acea fereastra ,in timp ce-si fumeaza tigara , profa mea ma corecteaza cu un ,,ia vezi ce canti tu acolo " cand imi scap degetul prin alte clape.
Camera in care invat sa cant la pian e micul meu univers care se inchide azi pentru vacanta de iarna pastrand pentru ea amintirea ca eu am trecut pe acolo.Ne revedem la anu'.

Sleepy

Nu ma mai ajung cu somnul . Dimineata ma urnesc cu greu din pat iar la servici dorm pe mine. Cand nu e seara de pian, sau de fila sau de iesire cu burlacii , merg acasa dupa ce termin programul la ora 6 (F.imi spunea zilele trecute ca are program pana la 2 ! what is this ?) ) si imi pregatesc cu grija mediul -pentru ca nu pot adormi daca merge televizorul, daca e vreo luminita aprinsa , daca bazaie vreun prelungitor ,daca aud pasi prin casa , daca suna telefonul (cu toate ca soneria e data la cel mai mic volum ) sau chiar daca primesc un mesaj .Cand intr-un final reusesc sa atipesc ,se gaseste ceva sa ma trezeasca - ba niste tunete de decembrie , ba artificiile din centru pe care le-am urat zilele trecute ,ba cineva care isi face dus , ba fata vecinilor de sub noi care urla prin casa cam fals ,,O ce veste minunata " .

Imi spunea cineva ca am o viata agitata si se intampla multe in timpul unei zile de-a mea. E adevarat .Unele vin pur si simplu si trebuie sa le accept pentru n-am incotro.Cu altele ma ocup eu ,pentru ca ce-ar mai fi viata daca n-as face si ceea ce imi place mie ?
Pana nu demult imi convingeam prietenii sa iasa afara cu un vers dintr-un cantec al lui Gica Petrescu :,,ca tot om dormi cand n-om mai fi " . Nu mai tine figura. De vreo doua saptamani am renuntat la iesirile din weekend pentru a ma odihni. Ah,ce-as mai trage si acum un pui de somn .Si cum fabrica noastra e cam aproape de padure ,daca m-ar gasi colegii ar putea spune :uite-o pe adormita din padurea frumoasa !

Cantec de dragoste

Cum să-mi împiedec sufletul

să nu-l ajungă cutremurat pe-al tău?

Cum să-l înalţ deasupra ta

spre alte lucruri, altundeva?

O, cum, cum l-aş aduna

lângă ceva pierdut în întunerec,

într-un ungher tăcut, străin, nefrămătând,

ce nu se-ndepărtează

când adâncurile-ţi lunecă departe, unduind.

Ci tot ce ne-nfioară, pe tine şi pe mine,

ne împreună totuşi aşa cum un arcuş

din două strune-un singur sunet scoate.

Pe ce vioară suntem înstrunaţi?

Şi ce artist ne ţine-n mâna lui,

cântec cum altul nu-i?


Rainer Maria Rilke 

Sambata ploioasa la casuta de la tara .Stare de nestare . Pentru ca ma cunoaste prea bine, mami si-a dat seama ca nu o sa ma induplece sa intru in casa la caldura asa ca mi-a adus o pelerina de ploaie si m-a lasat sa ma plimb .Mi-am gasit o preocupare pozand ramasitele verii din gradina noastra.
Nu stiu daca voiam sa uit sau sa imi amintesc acele momente. Nu stiu daca am acceptat sau inca ma revolt acum , dupa 9 luni de cand el nu mai este cu noi. Stiu doar ca doare cumplit.Si nu e zi sa nu ma gandesc la el.

Vechi si nou

Acum 6 ani incercam aceleasi emotii si ne puneam aceleasi intrebari : Ce responsabilitati or sa ni se pastreze si ce alte noi o sa primim ? Ce surprize ne va aduce noua organizare ?Cine va avea biroul cel mai mare si mai luminos?

Sunt multe care vor merge cu mine mai departe -masa de lucru pe care intotdeauna e un dezastru si trebuie sa ,,sapi " ca sa gasesti o hartie, dar asa cum imi place mie sa spun (si cred )- toate sunt intr-o ,,dezordine ordonata ", harta pe care mi-am marcat traseul pe care il face camionul cu produse pana la clientul nostru (inbulinata si de celelalte locuri pe care le-am vizitat) , ficusul care mai are putin si ma inghite de mare ce s-a facut , trandafirul japonez .
Mi-e greu dar sa ma despart de un loc unde mi-am petrecut mare parte din timpul meu,care devenise intr-o perioada o a doua casa ,unde am pus atata suflet in tot ceea ce am facut .
Nu am primit niciodata cu bucurie schimbarile, chiar daca in cazul de fata ne mutam intr-un loc mai mare, mai frumos , unde o sa ne unim fortele cu ceilalti care deja lucreaza acolo ,unde o sa centralizam informatiile si o controlam totul mai eficient . Eului meu ii repugna asemenea situatii si ii va lua ceva timp sa se acomodeze.
Imi pun dosarele in cutii si toate celelalte lucrusoare ale mele. Privesc inca o data catre fereastra unde imi placea sa stau cand ploua sau sa ma bucur de macii care invadau campul .
De luni nu vom mai fi aici si simt ca las in urma o particica din mine .
De luni incepem un alt capitol. E o continuare a drumului intr-un loc nou, sunt sperante ca viitorul nostru (al meu si al colegilor mei ) va fi unul mult mai bun, e o fabrica cu renume si o uriasa familie,e o schimbare sarbatorita azi de seful si colegii mei cu Dom Perignon.

Cu toate astea ,azi imi rezerv dreptul de a fi nostalgica.

Maci- mai 2008

26 noiembrie

In calendarul crestin ortodox, pe data de 26 noiembrie este pomenit Sfantul Stelian-ocrotitorul copiilor. Chiar daca nu este o sarbatoare mare, noi obisnuim de cand eram mici sa o sarbatorim pe mami a noastra in fiecare an , fara exceptie.
Alaltaseara insa parca ni s-a pus tuturor pe fata voalul uitarii .Singura semnificatie care a avut pentru noi 26 a fost ca a trebuit sa luam salariul :(.
Dar ca o mama buna si intelegatoare, care nu asteapta niciodata cadouri si stie ca suntem obositi de la servici ,a acceptat refuzul nostru cand a sunat sa ne invite la ea la masa.A doua zi ne-a ,,certat " zambind. Am ramas toti interzisi.Abia atunci ne-am dat seama ca am uitat de ziua ei onomastica. Trebuie s-o impacam degraba pe mami!

Am legat...

Am legat copacii la ochi
Cu-o basma verde
Şi le-am spus să mă găsească.

Şi copacii m-au găsit imediat
Cu un hohot de frunze.

Am legat păsările la ochi
Cu-o basma de nori
Şi le-am spus să mă găsească.

Şi păsările m-au găsit
Cu un cântec.

Am legat tristeţea la ochi
Cu un zâmbet,
Şi tristeţea m-a găsit a doua zi
Într-o iubire.

Am legat soarele la ochi,
Cu nopţile mele
Şi i-am spus să mă găsească.

Eşti acolo, a zis soarele,
După timpul acela,
Nu te mai ascunde.

Nu te mai ascunde,
Mi-au zis toate lucrurile
Şi toate sentimentele
Pe care am încercat să le leg
La ochi.

Marin Sorescu

Spicuiri dintr-o saptamana

- o fuga la Bucuresti de unde m-am intors extenuata dar si bulversata de parerea unei persoane care le contrazicea pe celelalte 4 dinainte .Ar fi trebuit sa fiu bucuroasa dar ...
- o dubla intalnire -cu muzica si cu el, el care voia sa vada unde imi petrec eu serile de joi , incercand sa-mi inteleaga placerea de a asculta muzica clasica ,marturisindu-mi la final care parte i-a placut si care nu.
- un mail cam dur dar cat de poate de realist catre o persoana pe care o apreciez foarte mult
- ziua Elenei peste care am trecut pentru ca nu stiam data si m-am simtit rau dupa ce am aflat de pe blogul ei

- vizionat multe filme :

Boogie - cu Anamaria Marinca si Dragos Bucur

Bogdan are vreo 30 ani , barbat la casa lui cu sotie si copil .In timp ce isi petrece timpul cu familia la mare, intalneste doi prieteni de care il leaga multe amintiri si ramane sa bea cu ei dupa cina .Se intoarce insa repede dupa ce primeste un mesaj de la sotie .Dupa o cearta (care mi s-a parut destul de civilizata ) ,Boogie ( porecla lui Bogdan ) se intoarce la amicii lui pentru a relua petrecerea . Ma gandeam ca dupa ce isi asuma responsabilitatile pe care le presupune o casnicie, barbatii renunta la anumite apucaturi si nu se mai comporta ca si cand ar fi liberi si singuri.Filmul mi-a lasat un gust amar si ideea ca toti barbatii sunt la fel :nu pot rezista tentatiei :( .



-Closer - cu Jude Law, Julia Roberts ,Nathalie Portman

Dan isi castiga existenta scriind necrologuri .Intr-o zi o intalneste pe Alice pe strada si se indragosteste de ea.
Larry ,doctorul dermatolog , se duce la o blind date ,crezand ca o va gasi pe cea cu care cu o seara inainte avusese un incitant chat. O intalneste pe Ana cu care se va casatori.
Dan ,care intre timp se casatorise cu Alice ,simte o atractie puternica fata de Ana . Ea se opune avansurilor lui Dan dupa care cedeaza si are cu el o relatie timp de un an. Alice il paraseste iar Ana isi anunta sotul ca l-a inselat.
Dan o vrea apoi pe Alice .Cat de nestatornica este firea omului si ce poate face dragostea! Adica dupa ce te gandesti ca altineva e mai bun decat alegerea facuta,crezi ca ai dreptul sa incerci si pe urma revii si ai pretentia sa fii primit inapoi .
N-am rezistat sa-l vad pe tot ,asa ca nu stiu finalul. Jude Law continua insa sa fie preferatul meu.




Damien Rice - Can't take my eyes off you





Un film cu negrii -nu ,nu asa se numeste dar chiar nu m-a interesat titlul.Actiune,droguri, jafuri , pistoale.Ati ghicit , l-am urmarit ,,sub amenintare ":p:d.



Fracture - cu Anthony Hopkins si Ryan Gosling

M-au atras intotdeauan filmele in care se cauta indicii , se pun cap la cap amanunte pentru a dezvalui un mister.Personajul nostru isi omoara sotia dupa ce o surprinde intr-un hotel cu amantul ei .Partea neobisnuita e ca o impusca cu pistolul lui , dupa care declara ca el este faptasul. Faptul acesta insa nu se poate dovedi intrucat arma crimei nu poate fi gasita . Va las pe voi sa descoperiti unde era.





The sum of all fears - cu Ben Affleck si Morgan Freeman

Subiectul mi-a parut similar cu cel din ,,The hunt for red october" : Un iminent razboi intre America si Rusia este impiedicat de tanarul de la CIA care intuieste intentiile asa-presupusului dusman.Am citit apoi ca The Sum of All Fears este un roman de Tom Clancy iar personajul face parte din seria Jack Ryan .Cartea era a patra din seria care urma a fi transpusa in film.


Totul despre sex (filmul)

Pentru barbatii care nu au avut rabdare sa vada nici un episod si au pareri preconcepute starnite de titlu,o sa spun ca filmul este despre viata amoroasa a 4 femei ,redata cu mult umor dar si o teribila sinceritate .Este despre prietenia trainica dintre ele , despre problemele de cuplu pe care le intampina fiecare in parte, despre relatiile pasagere ale Samanthei,despre dorinta Charlottei de a-si gasi printul si dificultatea de a ramane insarcinata , despre moda (si pasiunea lui Carrie pentru pantofii Manolo Blahnik ), toate petrecandu-se in cele mai frumoase locuri din Manhattan.

In film ,Carrie are o nunta esuata deoarece lui Mr Big ii este teama sa faca pasul cel mare, Miranda este inselata de Steve care isi da seama apoi ca vrea sa se intoarca la ea pentru ca o iubeste ,Charlote e insarcinata (finally) iar Samantha realizeaza ca nu se poate dedica unui singur barbat chiar daca acesta e tanar, sexy si celebru .
Filmul este super slab in comparatie cu serialul.
-nu m-a amuzat nimic;
-momentul cand Carrie daruieste asistentei sale o veritabila geanta Louis Vuitton mi se pare penibil ;
-induiosatoare impacarea Mirandei cu Steve ,amandoi venind la intalnirea de pe Brooklyn Bridge ( oh, Brooklyn Bridge, nice memories );
-trista noaptea de revelion cand Carrie sta singura in casa .
-frumos Auld Lang Syne interpretat de Mairi Campbell si

Jem- It's amaizing




DOT THE I - cu Gael Garcia Bernal si senzuala Natalia Verbeke
O tanara care avusese o viata nu tocmai roz in Spania isi gaseste un protector in persoana unui tanar bogat care ii promite ca o va iubi si va avea grija de ea .Dupa numai 5 luni jumate ,el o cere de sotie (in bucatarie ,cu un inel de ceapa ) . In noaptea ,,burlacelor" ea trebuie sa se supuna unei traditii si anume de a da un ultim sarut .Il alege pe el, cel care o filma.
Din nou , nu-i poate sta nimic in cale dragostei ,chiar daca fata face eforturi pentru a-l alunga din minte si din viata ei pe cel care ii punea in pericol casnicia.
Pana aici , un scenariu destul de cuminte .Sotul insa este de fapt un regizor care se joaca cu cei doi iar subiecul filmului pe care il realizeaza este chiar propria lor viata .
Sotul isi gaseste insa in final nasul iar cei doi devin cunoscuti publicului dupa difuzarea filmului defunctului regizor.


Doris Day -Perhaps, perhaps , perhaps ( in film varianta spaniola )

Sambata

Chipul meu ravasit il facuse sa se apropie de mine atunci in biserica si sa ma intrebe ,,Ai nevoie de ajutor ?Simti nevoia sa vorbesti cu cineva ?"
Pentru multi, A. poate parea un ciudat .Il stiu de aproape 8 ani dar drumurile noastre nu s-au intalnit foarte des.Abia in ultimul an am reusit sa ne apropiem si sa imi dau seama ce suflet are .Gandeste simplu si curat si nu se lasa intinat de rautati .Tovarasia lui imi face intotdeauna bine si pot vorbi cu el lucruri pe care altii nu le-ar intelege , pot plange in fata lui fara sa ma jenez si fara teama ca ar putea profita de slabiciunea mea. Anul acesta a reusit sa intre la facultatea de teologie ,si m-am bucurat mult pentru el.
............................................................................................................................

Ma uimeste cateodata grija oamenilor pentru lucrurile minore ,pentru copilarii cand de fapt sunt altele mult mai importante de rezolvat.Si asta se trage de la conceptia pe care o are fiecare asupra vietii.
De cu seara am simtit nevoia sa merg undeva sa ma linistesc si sa il regasesc pe Dumnezeu .Vezi tu, pe Dumnezeu il porti in suflet dar daca nu esti atent il poti pierde.Si apoi te simti la randu-ti pierdut.
Imi place ca A. e intotdeauna dispus sa ma insoteasca ,dar cred ca acceptul are legatura cu destinatia propusa.De data aceasta a propus el Manastirea Crasna mai ales ca stia traseul.



Dupa ce am ajuns in sat ,am lasat masina si am pornit-o la pas .Am mers agale ,ascultand povestirile lui A .Despre viata de student ,despre materiile greoaie , despre problemele pe care le intampina la muzica liturgica.
Ni se facuse foame si ne-am fi multumit chiar si cu o paine daca am fi avut de unde cumpara dar ne indepartasem de sat.



Timpul s-a scurs repede ,iar prin fata noastra ,padurea isi etala haina in diverse colorituri: acum treceam parca pe langa padurea de arama, acum peisajul eram cafeniu, apoi alta portiune avea pomi verzi-gri.
Mai faceam din cand in cand cate un popas pentru a neodihni si a admira peisajul.




De vreo cateva ori am intalnit pe drum trecatori care ne dadeau binete si am comentat impreuna cu A. faptul ca persoane pe care nu le cunosti te saluta . E ca si cum te bucuri ca intalnesti o fiinta omeneasca in mijlocul padurii si nu poti trece pe langa ea indiferent ,asa cum ai trece pe langa un pom.

Am observat in calatoriile mele la manastiri cum locurile pentru ctitorirea lor au fost alese cat mai departe de civilizatie si in unele cazuri foarte greu accesibile (sa ma amintesc de Meteora?).
Nici la Crasna nu e lesne de ajuns.Dupa testarea drumului la pas, acum stiu ca pot sa merg cu masina pana mai aproape de manastire dar la un moment dat ,,jucaria " nu iti mai este de folos.
Din locul unde lasi masina trebuie sa bati un drum serpuit, sa treci paraul Crasna ,sa urci terenul abrupt prin padure ,sa treci peste un podet iar dupa ce ai urcat scari in vre 3 randuri , gata .Esti la portile Crasnei.Iar daca nu ai antrenament, ajungi cu limba scoasa si inima batand sa iti sara din piept. (A . nu a schitat nici o urma oboseala.Nu degeaba e prof. de educatie fizica ).









Usa mica din lemn sculptat a ,,cetatii" iti da senzatia ca intrii intr-o alta lume cand o deschizi .Am avut un flash amintindu-mi o icoana pe care am reprodus-o in copilarie infatisandu-l pe Iisus Hristos la poarta Raiului.
Am pasit usor in curte .Un mic satuc se dezvaluie privirii :Biserica veche, paraclisul ,chiliile calugarilor, plante si flori, toate randuite cu grija .Aici esti intampinat sau saluti cu ,,Domne ajuta !"



.................................................................................................................................

Nu era nici ora 6 cand am iesit din paraclis iar totul fusese inghitit de intuneric.Calugarii ne-au oferit gazduire si ar fi fost frumos sa ramanem si la slujba de seara dar am refuzat politicos ,promitandu-ne (le ) ca o sa revenim si am ales sa plecam la casele noastre .
Curaj ? Inconstienta?Din amandoua cate un pic dar mai mult credinta ca Cel de Sus ne va calauzi pasii .Nu imi mai era foame .Uitasem de mancare dupa ce primisem hrana spirituala.

Am parasit manastirea Crasna si am pornit sa strabatem padurea .
Numai luna si stelele incercau sa ne lumineze cararea si de-abia vedeam pe unde calcam.De vreo cateva ori era sa-mi scrantesc glezna.Cativa caini s-au repezit latrand dar A. a stat calm.Recunoscuse cainele manastirii si stia ca nu o sa ne faca rau ( sau cel putin asa m-a linistit pe mine) .

,,Chiar de-ar fi sa umblu prin valea umbrei morţii, nu mă tem de nici un rău, căci Tu eşti cu mine" imi spuneam in gand .Si nu mi-a mai fost teama .

Drumul mi s-a parut mai lung decat la dus. Doua femei au trecut pe langa noi indreptandu-se catre manastire pentru slujba de seara.Apoi o alta pereche. Il tineam pe A. de brat si incercam sa disting pe unde calc.Un catel alb ne-a insotit tot drumul dar cateodata se pierdea in intunericul serii si nu ii mai puteam deslusi silueta.A .era preocupat sa imi spuna povestea celor 7 tineri din Efes si nu a vazut steaua cazatoarea care brazdase cerul.Mi-am pus o dorinta .Poate o sa se indeplineasca.

Ajunsi in sat i-am multumit bunului Dumnezeu ca ne-a purtat de grija.Dupa ce am atarnat in parbriz iconita pe care A. o cumparase pentru mine (si eu care glumisem intrebandu-l de ce isi cumpara una pentru ca el nu are masina ?),ne-am pregatit sa ne intoarcem acasa .Pe mine ma astepta la casuta de la tara o surpriza placuta.
Am mers incet pentru ca era ceata ,cu muzica in surdina ,abia schimband cateva cuvinte.
Obositi dupa atata efort dar cu sufletul usurat si mai curat in fata lui Dumnezeu dupa spovedanie, ne intorceam sa tinem piept ispitelor ..

Anotimpul umbrelor

Cădem în vorbe, goi făr-de veşminte.
În rîpa lor ne prăbuşim făptura.
Pe povîrnişul frazei daţi de-a dura
cădem în piscuri albe de cuvinte.

Cădem în vorba dragoste, ca-n zgura
rămasă după mari incendii sfinte,
ne prăvălim ca-n funduri de morminte
în cîte-o şoaptă ce ne arde gura.

Cădem, cum pică lacrima pe faţă,
în putreda cuvintelor plămadă:
silaba vis ori îngăimarea viaţă…

Cădem în vorbe ca-ntr-un vîrf de spadă
sau ca-n spărtura unui bloc de gheaţă,
ca-n tot ce-i scris nălucilor să cadă.

Radu Gyr

Joi, 13 nov

In program :

- George Enescu- Rapsodia Romana nr 2
- M.I. Glinka - "Kamarinskaia "-fantezie simfonica din opera "Viata pentru tar "
- Ottorino Respinghi -"Pini di Roma "

Poem simfonic in 4 parti .Fiecare parte reda locul pinilor in oras in timpul diverselor parti ale zilei :

1.I pini di Villa Borghese- tablou ce infatiseaza copii jucandu-se zglobii in gradinile cu pini
2.I pini presso una catacomba - un ton mai melancolic ,reprezentand pinii din apropierea unor catacombe.Instrumentele redau atmosfera subteranelor iar tromboanele -incantatiile unor preoti .





3.I pini del Gianicolo - o nocturna langa templul zeului Janus pe dealul Janiculum. Zeii dechid larg portile ,marcand inceputul unui nou an . Iar cantul unei privighetori se face auzit.





4.I pini della Via Appia - portretizeaza pinii de-a lungul celui mai important drum roman -Via Apia ,pe care se zareste in departare o legiune , ce inainteaza in stralucirea soarelui de-abia rasarit. In sunetul trompetelor , armata consulara trece triumfatoare catre Capitoliu. Un pasaj important il are si orga.



Dupa concertul de aseara mi-am dat seama care e rolul dirijorului in a obtine un concert reusit .Nu o singura data m-au trecut fiorii in timpul Rapsodiei iar Pinii mi-au placut nespus mai ales ca stiam si povestea lor.

Aseara, tarziu (intr-un tarziu )

Am vazut odata un film . Nu i-am retinut numele , nu imi amintesc subiectul lui ( stiu doar ca era destul de trist ) , ci mi-a ramas intiparita in minte o melodie.
Justina imi spunea ca a cautat o poezie mult timp .Inchipuie-ti cat de greu mi-a fost mie sa gasesc melodia neavand nici un fel de date despre film.Puteam doar sa o fredonez.
Dar exista si intamplari fericite si descoperi ceea ce cautai cand te astepti mai putin .Aseara s-a intamplat .

Jeanette -Porque te vas


Din filmul CRIA CUERVOS , regizor Carlos Sura .
Cu : Ana Torrent si Geraldine Chaplin

Later edit: poate ca de fapt am refuzat sa retin subiectul filmului, eu care am avut o copilarie atat de frumoasa si linistita.

Un mesaj primit mai demult pe mail .Nu mai e nevoie de comentarii.Imaginile graiesc singure.

W.A.M.

Justina ,noua vizitatoare care a poposit in ,,gradina" mea m-a,, certat " ca Mozart nu a aparut pe lista mea cu muzica de suflet .In apararea mea am raspuns ca abia am inceput sa o scriu si ca o sa aiba locul lui cu siguranta .E adevarat ca l-am neglijat in favoarea preferatului meu Beethoven dar a fost prezent in cateva din postarile mele (drept dovada se poate,, rasfoi "blogul si se va gasi Nunta lui Figaro, Lacrimosa , Cosi fan tutte).
Pentru o visatoare , o romantica incurabila, o convinsa ca muzica atinge suflete , ar fi o contradictie daca Mozart ar lipsi . Nu am insa darul scrisului si n-as putea reda in cuvinte ce inseamna pentru mine muzica lui .

,,Pentru a scrie despre Mozart trebuie sa-ti inmoi pana in curcubeu " spunea Diderot.

Azi am ascultat toata ziua numai Mozart. Si mi-a placut sa vad si reactiile celor din jur : Nico mi-a spus ca ii sunt foarte cunoscute acordurile dar nu stie cine este compozitorul , colegii care s-au perindat prin biroul meu ,grabiti sa rezolve problemele au avut un moment de pauza si simteam cum se linistesc captati de muzica, iar Stephanie, colega mea din Franta s-a oprit din conversatie sa imi spuna ca ascult o muzica frumoasa .

Justina, te invit la o cafea imaginara ,la umbra salciei curgatoare, pe scaunele de paie .Sunt poftiti toti cei dispusi sa se rupa de cotidian pentru o clipa de ragaz si reverie.
Astazi avem un oaspete de seama :

Wolfgang Amadeus Mozart

Piano Concerto No. 21 - Andante

Nu-i inca timpul meu (?)

Pasul 1 -pregatirea (sau aranjarea in cazul meu )



Pasul 2 -prinderea .
A se observa cu cata nerabdare astepta d-ra buchetul . Stia ca va fi al ei .Hehe , bossule , tu esti urmatorul pe lista !

When I fall in love ...

Nat King Cole

When I fall in love
It will be forever
Or I'll never fall in love

In a restless world
Like this is
Love is ended before it's begun
And too many
Moonlight kisses
Seem to cool in the warmth of the sun

When I give my heart
It will be completely
Or I'll never give my heart

And the moment that I can feel that you feel that way too
Is when I fall in love
with you

Taras-grapis

Ma intreaba multe lume ,,cum merge pianul "? Pianul merge foarte usor pentru ca are rotite si il poti impinge prin sufragerie cand vrei sa faci curatenie:p.
Acum sa fiu si serioasa , dupa ce am chiulit de vreo cateva ori din lipsa timpului sau din cauza racelii, mi-am reluat lectiile de luni .
Pentru data trecuta am avut de pregatit ,,Habanera " din Carmen nivel de dificultate 4. M-am prezentat si i-am spus d-nei profesoare ca o s-o aduc data viitoare pe Carmen pentru ca azi are o problema si nu poate veni .A zambit si mi-a inmanat partitura cu ,,Toreadorul ""zicandu-mi : ,,Credeai ca scapi "?
Am gasit in schimb un alt cantecel care mi-a placut mult pentru ca e foarte melodios ( bine, si gradul de dificultate este mult mai mic ) .Cei interesati il pot gasi aici intr-o forma simplificata ,pentru incepatori .

Iata-l mai jos si in varianta lui finala .
Un weekend frumos va doresc .Eu ma duc sa ma pregatesc pentru partyyyyy (ziua prietenului si nunta prietenei .I-am ,,amenintat" ca o sa le interpretez marsul nuptial ) !

Si ea ma iubeste

Si a gasit azi un mod de a mi-o spune : un mesaj pe o placuta ce se va alatura colectiei mele de pe frigider.
Chiar daca ne ciondanim aproape in fiecare zi , Nico stie ca o iubesc si ca ii vreau binele . Si chiar daca se indeparteaza pentru ca nu vrea sa asculte anumite lucruri , se intoarce apoi ,atrasa ca de un magnet .
Buna, rea , ea e sora mea:).

Doamna dirijor

De bine ce am pomenit despre una dintre meseriile pe care mi-ar fi placut s-o practic, si ca tot ma intrebam eu daca exista si femei care dirijeaza(pentru ca pana acum n-am vazut nici una), aseara am avut ocazia sa asist la un concert dirijat de o doamna.

Dupa concert (si chiar in timpul lui ) m-am intrebat :
- orchestra poate canta fara dirijor?
-sunt instrumentistii obositi sau dirijorul nu le transmite si imprima ritmul corect ?
-de ce Beethoven al meu (sau hai ,sa nu fiu egoista -Beethoven al nostru , cei care il iubim atat de mult) la inceput m-a rascolit si apoi si-a pierdut din forta ?
-de ce e atat de incrancenata d-na dirijor ca si cum se lupta cu mori de vant si de ce se agita de parca mai are putin si isi ia zborul?

Binenteles ca nu am studiile necesare pentru a-mi da raspunsuri si ar trebui sa cer parerea unei persoane in masura sa comenteze .Eu doar ma ghidez dupa felul meu in care percep miscarile si sunetele si modul in care acestea formeaza un tot si reusesc sa sensibilizeze.
Concertul de aseara mi-a parut fad. Declar prima parte a serii nereusita .

RED OCTOBER

Am ,,aterizat " intr-o buna zi pe blogul lui Bogdan unde m-a atras un post despre ,,Punisher " ( un joc de impuscaturi cu laser ) si pentru ca mi s-a parut foarte atractiv, am lasat un comentariu .
Remarca lui ca mai rar gasesti fete carora sa le placa un astfel de joc , m-a facut sa imi dau seama ca mai am si alta preferinta specific masculina si anume : filmele cu submarine.
Sunt anumite lucruri pe care care le faci cateodata datorita unor persoane ,pentru ca esti nevoit sa accepti sau pentru ca vrei sa faci pe plac - de pilda am ascultat DOORS pentru ca ii placea lui J. si Julio Iglesias datorita lui A.( dar apoi i-am ascultat pentru ca mi-au placut si mie) dar stiu pe cineva care venea cu mine la concerte de muzica clasica doar pentru a fi cu mine, nicidecum ca ar fi indragit acel gen de muzica ori sunt fete care se uita la meci pentru ca n-au incotro .
Pentru preferinta mea legata de filmele cu submarine nu pot ,,invinui " insa pe nimeni .
Am incercat sa imi explic ce ma atrage la astfel de filme si in special la
,,The hunt for red october ". Si am gasit urmatoarele motive :

• distributie spectaculoasa : Sean Connery si Alec Baldwin ,Scott Glenn

• subiect interesant si actiune care te tine cu sufeltul la gura : Marko Ramius,comandantul submarinului sovietic Red October ,il ucide pe sfatuitorului sau politic dupa care isi arde ordinele si indreapta submarinul spre ape americane. CIA-ul crede ca Ramius a innebunit si ca planuieste sa porneasca un al treilea razboi mondial de aceea vrea sa il opreasca .Singurul care nu este de acceasi parere este Jack Ryan, un analist excentric al CIA ,si tot el este cel care se va infiltra pe submarin pentru a-si dovedi in numai 3 zile teoria conform careia Ramius incearca de fapt sa dezerteze .

• muzica lui Basil Poledouris

Russian red army Choir - Hymn To Red October

• Eddie ma tachina cu ideea ca imi place filmul asta pentru ca ma identific cu personajul principal prin modul in care ma comport eu la servici .Nu pot sa mint ca nu m-am vazut nitelus in persoana capitanului, ca imi place sa imi fac o imagine de ansamblu si nu ma concentrez asupra unui singur detaliu ,ca preintampin problemele , ca gasesc solutii de scapare in cazuri de urgenta, ca ma astept sa mi se urmeze instructiunile pentru ca stiu foarte bine ca sunt cele corecte si daca sunt respectate nu e cale de a gresi si ca am apucaturi de leader ( am mai spus ca mi-ar fi placut sa fiu dirijor sau regizor?)

Pana acum totul e firesc si de inteles ca un astfel de film sa fie urmarit de o fata .
Cum ramane insa cu faptul ca nu ma pot dezlipi din fata ecranului , ca ma atrag termenii tehnici -ca Red October avea un sistem de propulsie silentios si se se deplasa fara a putea fi detectat de reteaua din Atlantic , ca se vorbeste despre periscop, balize sonar , rachete nedetectabile si STRATEGII DE LUPTA :

• Ivan Nebunu
  

(Seaman Jones: Conn, sonar! Crazy Ivan!
Capt. Bart Mancuso: All stop! Quick quiet!
[the ships engines are shut down completely]
Beaumont: What's goin' on?
Seaman Jones: Russian captains sometime turn suddenly to see if anyone's behind them. We call it "Crazy Ivan." The only thing you can do is go dead. Shut everything down and make like a hole in the water.
Beaumont: So what's the catch?
Seaman Jones: The catch is, a boat this big doesn't exactly stop on a dime... and if we're too close, we'll drift right into the back of him)

• DIRECTIA 315 - cand capitanul a intors submarinul pe directia torpilei ; facand acest lucru a micsorat timpul in care torpila se inarma .Dupa o astfel de hotarare , pe care ceilalti o considera un act de sinucidere , capitanul il intreaba cu cel mai firesc calm pe Ryan ce fel de carti a scris.
  

• Torpila aruncata in apa de avionul antisubmarin, lansarea contramasurilor, sunetul sonarului cand se apropie torpila , siguranta cu care capitanul ia deciziile si inferiorul eliberat din functie pt ca nu i- a ascultat ordinele
  
  
  
  Acum 2 saptamani l-am revazut cu acelasi interes si emotie si nici nerabdarea surorii mele de a-mi istorisi noi peripetii ,nici vizita lui V. nu mi-au putut distrage atentia pana nu s-a terminat filmul.
  
  Cateva din replicile din film :
  
  Jeffrey Pelt: Mr. Ambassador, you have nearly a hundred naval vessels operating in the North Atlantic right now. Your aircraft has dropped enough sonar buoys so that a man could walk from Greenland to Iceland to Scotland without getting his feet wet. Now, shall we dispense with the bull?
  Ambassador Lysenko: You make your point as delicately as ever, Mr. Pelt.
  
  Captain Davenport: What's he going to do, sail into New York, pop the hatch, and say "Here I am"?
  Jack Ryan: It might be just that simple, yes.
  
  
  Capt. Bart Mancuso: The hard part about playing chicken is knowin' when to flinch.
  
  Captain Ramius: A great day comrades, we sail into history!
  
  Bill Steiner: Hey I think someone just shot a torpedo at us!
  Capt. Bart Mancuso: No shit, Buckwheat, now get the hell out of here!
  
  Jeffrey Pelt: Listen, I'm a politician which means I'm a cheat and a liar, and when I'm not kissing babies I'm stealing their lollipops. But it also means I keep my options open.
  
  Adm. Painter: What's his plan?
  Jack Ryan: His plan?
  Adm. Painter: Russians don't take a dump, son, without a plan.
  
  Capt. Bart Mancuso: Central Intelligence Agency... Now, there's a contradiction in terms.Jack Ryan: I'm not an agent, I just write books for the CIA.
  
  Kamarov: Stop pissing, Yuri. Give me a stopwatch and a map, and I'll fly the Alps in a plane with no windows.
  Yuri (Diving Officer): If the map is accurate enough.
  
  Flight Attendant: You know, if you do try and get some sleep, the flight will go a lot faster.
  Jack Ryan: I can never sleep on a plane. Turbulence.
  Flight Attendant: Pardon?
  Jack Ryan: Turbulence. Solar radiation heats the Earth's crust, warm air rises, cold air descends - turbulence. I, I don't like that.
  Flight Attendant: Oh. Well, try to get some sleep anyway.
  
  Captain Ramius: Re-verify our range to target... one ping only.
  Capt. Vasili Borodin: Captain, I - I - I just...
  Captain Ramius: Give me a ping, Vasili. One ping only, please.
  Capt. Vasili Borodin: Aye, Captain.
  
  Capt. Bart Mancuso: [after hearing Jones's findings] Have I got this straight, Jonesy? A $40 million computer tells you you're chasing an earthquake, but you don't believe, and you come up with this on your own?
  Seaman Jones: Yes, sir.
  Capt. Bart Mancuso: Including all the navigation maps?
  Seaman Jones: Sir, I-I've got all the...
  Capt. Bart Mancuso: Relax, Jonesy. You sold me.
  
  
  Un alt film cu submarine a fost ,,Valul ucigas "(Crimson Tide) cu Gene Kackman si Denzel Washington .Echipajul e prins la mijloc in confruntarea celor doi, ezitand intre loialitatea fata de capitan si dilema morala pe care o ridica tanarul secund care instiga la revolta.Comanda submarinului este preluata pe rand de catre cei doi ,fiecare fiind abitios, orgolios, crezand in justetea deciziilor sale.In momentul in care soarta omenirii atarna de un mesaj care putea declansa sau impiedica un razboi mondial, mesaj care intarzia sa apara din cauza unei defectiuni la bord iar capitanul ii acorda tanarului doar 3 minute dupa care ar fi luat decizia pe care o cinsidera potrivita, cei doi se apuca sa vorbeasca foarte calm despre caii lipitani.

Cam atat despre Anielle si filmele cu submarine. Fetelor, sariti-mi in ajutor cu un comment , ca sa nu par ciudata .
Ar mai fi o explicatie : intr-o alta viata am fost comandant pe un submarin:D.