Eforie Nord.
Întâlnire cu plaja după cel mai lung drum la care m-am încumetat până acum cu Dănica. Dezamăgire. Nu aveai loc să întinzi o batistă, să arunci o scobitoare, să stai într-un picior sau pe-o parte. Burdihane părpălindu-se la soare fără grija de a-şi da un strat de smac protector, copii molfăind porumb de la ambulantul ce urla în gura mare rime arareori amuzante, femeile care îşi storceau sutienele când ieşeau din apă de parcă alăptau (îmi place chestia asta), bărbaţi tatuaţi ( ce plăcere o fi să îţi scrii numele pe piept sau să îi declari dragostea Lenuţei pe braţul tău forever? ), foşgăitul şlapilor târâţi alene pe alea cimentată după o zi de plajă, saltelele noastre dispărute de pe şezlong ( culmea tupeului- să furi de la romalezi).

Avem di tăti

Preocupari de litoral:
- glojgăit seminţe si degustat vişinata de la Călin pe balansoarul din curte în salopeta ce mă făcea în viziunea lui marinarul-deţinut

-rezistat tentaţiei la lucruri interzise - M-a măcinat mult. Voiam s-o fac. Să mănânc o shaorma. Dar totuşi am găsit puterea să mă abţin. . N-a scăpat hamsia cu lămâie şi berea rece păstrată între picioare pe nisip la umbră după ce m-a bătut Andrei la table şi a trebuit să fac cinste.
-nopţi albe voite sau nu, colectat fetele ca o cloşcă grijulie de prin bar după ce o cam luasera pe arătură şi amuzamentul băieţilor care m-au poreclit după această păţanie ,,mami".

-dezastrul din camera de la mansardă, înjurăturile fetelor după ţestele izbite în tavan şi dansul piticului născut din ciudă şi prezentat la ,,Yaht club"

-telefon pe silent, lipsă internet, trezirea ca boieru' la ora preferată, dans în plină stradă pe ritmuri peruane. Minunata stare de ,, dolce far niente".
-momentul inexplicabil de la gară când m-am dus cu Mădă să îşi ia bilet. Era cam 8, între zi şi seara, lume multa aşteptând cu calm trenul ce avea să îi poarte către casă. O tâşnitoare răcorea peronul; şi atunci am simţit că aparţin acelui loc. Mai fusesem candva acolo, într-o altă viaţă. Nu pot explica. Cert e că nu mă puteam desprinde de el . Am plecat şi m-am întors. Am încercat să îl surprind cu aparatul dar nu s-a lăsat captiv. Era doar pentru mine. Mădă a râs când m-a văzut cu lacrimi în ochi.


Mamaia. Tan-Tan. Figuri în soare. So what ? Decât jeg şi ţigăneală...O trompetă răsuna la apus. O floare îşi găsea loc într-un păr tapat, nişte băieţi serveau şampanie printre baldachine albe. Eu mă uleiam şi îmi pregăteam cerceii voluminoşi din geantă pentru şedinţele foto artistice spre chinuiala băieţilor noştri (nu aşa, ţine-l invers, mai fa-mi una din profil! )

-lucruri nebuneşti -baie în mare noaptea. Teamă îmbinată cu adrenalină, meduze fluorescente, nocturici am aflat că se numesc, o senzaţie electrizantă, imposibil de descris. Am uitat că alături aveam un june de Constanţa. M-am întors pe mal să savurez clipa, să realizez momentul magic ce-mi fusese dat să-l trăiesc.
Apoi am dansat frenetic, acrobatic pe mânerele canapelelor încă ude de la ,,Cucaracha".
- inabordabil egal fiţos? întreb şi eu. Dacă e aşa, ei bine, m-am hotărât eu la mare să fiu fiţoasă.

-Megalos, DJ Olix şi Partidul Kiss fm, marea zărită prin ferestrele largi în timp ce ţopăiam de am rupt sandalele (vorba Andreei) şi răsărit înfrigurat după două ,,sex on the beach"(barmanul nu s-a prins când i-am făcut comanda şi mi-a adus cocktail:P).

Întoarcerea.
- o maşină plină cu gagici zglobii, chiuituri, veselia soră cu nebunia când tristeţea că părăseam marea ne unea şi mai mult, popasurile dese pentru ţigară, vin şi dans nimerind odată în dreptul unui castel în curtea căruia trona o umbrelă pe care scria mare ,,Fernando Raul".
-Înţepături rautacioase evaporate, nervii creaţi de aşteptări uitaţi, tensiuni disipate.
Cine ar mai vrea să repete experienţa dintre cei 13 aventuraţi/vânturaţi pe la mare în această călătorie a noastră? Probabil că toţi .

Deja-vu de 13 august

Că ai venit să mă iei cu marca aia de maşină nu e ceva din cale afară. E destul de comună. Şi eu vreau să-mi iau una că are un consum mic.
Că purtai bermude de blugi iar nu e un amănunt care să stârnească legături şi asemănări cu ştiu eu cine acum doi ani pe vremea asta.
Dar s-o numeşti pe Nico ,,Sora 13" ??? Asta e de-a dreptu' halucinant. Din câte nume, porecle, diminutive există, tocmai aşa te-ai găsit să-i spui?

Mi-e râsul zgomotos, câteodată strident amintindu-mi de ţâpuriturile maramureşene. Trei seri la rând petrecute cu fetele şi noile noastre cunoştinţe (cred că o să-mi fac o listă cu câte persoane am cunoscut în ultimele două luni). Trei seri în care beau doar ciocolată caldă îndulcită cu mierea furată din farfurioara lui A. Şi când ne hotărâm să ne odihnim şi să dăm doar o fugă la Carefour să îmi iau eu vopsea de păr că deja au început să îmi trădeze vârsta firele albe, aflăm că s-a deschis o nouă terasă şi nu se cade să lipsim de la fericitul eveniment.

Suntem toţi o gaşcă de derbedei (mult spus dar îmi place cum sună ) spontană şi de acţiune. Puşi pe glume, plecări şi dansuri, fără un scop anume, fără acţiuni premeditate sau prea mult aranjate. Totul la nimereală. La express. La Marea plesneală.
Ce rişti vieţuind aşa? Ca totul să devină artificial, să te transformi într-o marionetă distrată, în căutare de fun şi doar atât. Nu mai pătrunzi substratul, nu mai poţi cunoaşte omul în profunzimea lui, nu mai ştii ce îl nelinişteşte, nu mai ai timp să aflii ce şi cum gândeşte, nu mai stai la filosofări sau despicat fire, nu mai simţi plăcerea conversaţiei, nu poţi afla ce-i macina gandurile celui ce-ţi stă alături pe-e canapea roşie cântând cu tine ,,dulce-i vinul, dulce-i vinul, dar mai dulce-i dragostea "...

Totul e de faţadă, superficial, de moment, să prindă bine şi să binedispună. Nu încurc pe nimeni şi nu sunt încurcată. Nu am făcut promisiuni şi nu aştept nimic din partea nimănui. Numai că nu mă preocupă prea mult acest lucru. Ştiu că nu voi continua aşa la nesfârşit, ştiu şi cred că într-o bună zi mă voi domoli şi toate aceste zile vor rămâne nişte amintiri frumoase.
Până atunci mă bucur de libertatea mea, de lipsa de stres şi de incitanta vacanţă care se anunţă.

Pepene pe-ntuneric în grădina şi mim trăznit în plin şantier la mine acasă. Un bărbat îmi cataloghează modul de condus ,,stil sport" . Eu l-aş numi ,,stil smuls".

3 zile până la vacanţă. Orele se derulează cu încetinitorul. Parcă dau din vâsle şi nu mai ajung la mal, parcă văd linia de sosire dar pe măsura ce mă apropii se îndepărtează, parcă planurile pe care le fac pe zi ce trece se schimbă şi apar noutăţi care îmi dau peste cap liniştea. Sunt agitată.
Port în geantă o ghindă şi o nucă verde; port în cap remuşcări şi dorinţe.
Mă bucură ideea că peste câteva zile casa mea va avea centrală, mă încântă gândul că o să construiesc la ţară mult dorita camera în care să ne strângem cu toţii, mă extaziază ideea că săptămâna viitoare pe vremea asta voi fi bronzată, distrasă şi cu distracţia în toi .

Lunea nu stăm niciodată indoors. Dăm o raită de control pe la sauna de la karaoke unde îmi etalez evantaiul. Sau alegem să avem o seară de relaxare. A. împarte cu mine turta dulce adusă într-un şerveţel şi apoi ne plimbăm agale prin parc.Miercurea ne unduim la seara latino unde încerc timid dansuri cu nişte cunoscători sau mâncăm pufuleţi pe colina Seciului privind oraşul presărat cu luminiţe până la 3 dimineaţa. Vinerea particip la întâlnirea care voia să adeverească burlacia noastră. Adi ne surprinde spunând în gura mare că vrea să îi facă o declaraţie Anettei. N. rămâne cu ochii holbaţi. Alarmă falsă . Nu era decât Declaraţia 100. Seara înghesui 4 fete pe bancheta din spate, ne mutăm dintr-un pub în altul şi dansăm până la extenuare şi sper eu- slăbire . Sâmbăta mă prăjesc la soare de munte şi mă scald în apă sărată pe melodii greceşti. Duminica ţip cu A. în microfoane ,, I just called to say I love you " şi condimentăm atmosfera cu doi bărbaţi înnotînd în piscină pe ploaie în timp ce noi păpăm pepene roşu şi le facem poze. Asta când nu facem incursiuni în afara oraşului. Club select, dansator profesionist, numai bun de curăţat retina şi volum la maxim pe serpentinele Posadei. Acasă îmi verific într-o doară plantaţia şi observ că mi-a dat un lăstar din avocado. O să-l cresc numai pentru efectul lui afrodisiac :p. Same stories for the other days. Pot să mă duc să îmi iau de la non-stop suc în miez de noapte şi vânzătorul să mă amuze spunându-mi ce mai caută lumea la acele ore nepotrivite: ciorapi şi usturoi ! La ora la care mă întorc eu acasă măturătorii par în vestele lor reflectorizante licurici trebăluind. Primesc flori şi atenţii din partea unor persoane de la care nu mă aşteptam şi nici nu-mi doream. Aş fi preferat să nu. Mă irită când mă întreabă cineva (chiar şi-n glumă) unde am fost, de ce am lipsit...M-am obişnuit să nu dau socoteală nimănui. A. continuă să repete: ce bine e să fii singur, sa te bucuri de viaţa asta fără de griji fără să dai explicaţii. Duminică plecăm în concediu. 4 bucăţi fete. Liberă la mare .... Sau : În vara asta fac tot ce-mi trece prin cap....aaaaa