Vechi si nou

Acum 6 ani incercam aceleasi emotii si ne puneam aceleasi intrebari : Ce responsabilitati or sa ni se pastreze si ce alte noi o sa primim ? Ce surprize ne va aduce noua organizare ?Cine va avea biroul cel mai mare si mai luminos?

Sunt multe care vor merge cu mine mai departe -masa de lucru pe care intotdeauna e un dezastru si trebuie sa ,,sapi " ca sa gasesti o hartie, dar asa cum imi place mie sa spun (si cred )- toate sunt intr-o ,,dezordine ordonata ", harta pe care mi-am marcat traseul pe care il face camionul cu produse pana la clientul nostru (inbulinata si de celelalte locuri pe care le-am vizitat) , ficusul care mai are putin si ma inghite de mare ce s-a facut , trandafirul japonez .
Mi-e greu dar sa ma despart de un loc unde mi-am petrecut mare parte din timpul meu,care devenise intr-o perioada o a doua casa ,unde am pus atata suflet in tot ceea ce am facut .
Nu am primit niciodata cu bucurie schimbarile, chiar daca in cazul de fata ne mutam intr-un loc mai mare, mai frumos , unde o sa ne unim fortele cu ceilalti care deja lucreaza acolo ,unde o sa centralizam informatiile si o controlam totul mai eficient . Eului meu ii repugna asemenea situatii si ii va lua ceva timp sa se acomodeze.
Imi pun dosarele in cutii si toate celelalte lucrusoare ale mele. Privesc inca o data catre fereastra unde imi placea sa stau cand ploua sau sa ma bucur de macii care invadau campul .
De luni nu vom mai fi aici si simt ca las in urma o particica din mine .
De luni incepem un alt capitol. E o continuare a drumului intr-un loc nou, sunt sperante ca viitorul nostru (al meu si al colegilor mei ) va fi unul mult mai bun, e o fabrica cu renume si o uriasa familie,e o schimbare sarbatorita azi de seful si colegii mei cu Dom Perignon.

Cu toate astea ,azi imi rezerv dreptul de a fi nostalgica.

Maci- mai 2008