revolta

De cand si cu a cui aprobare a pus tristetea stapanire pe mine? Cine a autorizat aceasta luare in posesiune a unui suflet vesnic optimist? Eu unde eram cand a hotarat cu de la ea putere sa isi faca de cap pe un teren pe care ii era interzis accesul?
Eram pierduta cu firea, cu capul in nori, confuza si dezorientata.
Azi am decis sa o dau afara, nu mi-e mila ca o sa ii inghete oasele, nu-mi va lipsi, sa vina cand o s-o chem eu.
De dimineata Andrei mi-a trimis mesaj. ,,Doamne ajuta!" :)
Alina ma incurajeaza.

Ascult melodia asta in timp ce beau o ciocolata alba. Si ma simt binisor. Este a doua saptamana de cand citesc din ,,Duminca orbului " de Cezar Petrescu . Pentru o persoana care nu a mai pus mana pe o carte de un car de ani, este un ritm destul de bun. Si ma bucur ca ma prinde, surad citindu-l si ma intreb de ce mi-a luat atat de mult sa-l descopar. Nu ma grabesc s-o termin. Citesc doar cand am starea potrivita. Poate ca si diseara ...

Mikael Sapin-Miracles

Am zis să scriu. Aşa, cu forţa. Chiar dacă nu am tragere de inimă, chiar de mă simt amorţită. Într-o bună zi am să citesc rândurile astea şi o să zambesc. Atunci toate se vor fi rezolvat, cu voia lui Dumnezeu.

Nina Cassian- Dezghet

Daca m-ai chema, ar zvacni
O mie de pasari in colivii ;
O mie de usi s-ar da-n laturi
Si s-ar umple vazduhul de pasari
Si – ca legatura de chei a pamantului –
Ar zangani apele sub mainile vantului
Si s-ar vesti dezghetul pretutindeni !
Izvoarele-ar capata calcaie si pinteni
Si-ar incepe sa calareasca la vale
Pe trunchiuri de copaci, peste pietrele aspre si goale ;
Sloiul albastru al singuratatii s-ar sparge in hau –
Tu, dezghetul meu, soarele meu !