vineri, 23 octombrie 2009

Toamna simfonica (I)


Parol ca am vrut sa cumpar bilete de cand am aflat ca vine la Ploiesti dar pentru ca pe mine ma loveste norocul mai mereu ( mai putin in dragoste) , sotia unui cunoscut mi-a adus o invitatie pentru doua persoane. Acum probabil putini or sa ma creada, dar ma simt mai bine cand stiu ca am platit pentru ceea ce o sa ma incante. N-am putut insa refuza stradania doamnei

Uita-te la mine, am 31 ani si nu l-am ascultat niciodata live pe Tudor Gheorghe. Nu prea ma atragea ideea de cobza si tambal. Dar mi-am dorit acum stiind ca va fi acompaniat de orchestra filarmonicii si cor . Insa cel mai mult pentru ea, cea mai buna prietena a mea : mami. Se intreba dupa ce ne instalaseram in scaunele noastre, de cati ani n-a mai fost la un spectacol. De cati mami? Nu-si mai amintea.

Intalnire la scari, bomboana de ciocolata si cautarea locurilor in sala; randuri care se terminau la litera T iar noi aveam U 2 si 4; variante plauzibile: ori era o gluma ori exista un extra rand undeva mai sus; loja si un binoclu lipsa; doua parfumuri pe care nu le-am suportat niciodata “Poeme” si “Amarige” ce-au dat bine intr-o seara de toamna ruginie;

Spectatori cu respiratia aproape taiata stand smirna; poezii alese cu grija imbracate in haina simfonica. O frumusete.

Mainile mamei mele aspre, muncite, odihnindu-se cuminti; privire fericita si lacrimi in ochi ; un gand alungat cu repeziciune caci n-are voie sa vina sa ma intrebe cum ar fi fara ea; o pisica ce ne-a amuzat pe amandoua caci se tot fataia pe scena pitindu-se dupa cortina ( who let the cat out?) .Un drum la tara lasand-o la poarta, cu multumiri pentru o seara frumoasa. Pai daca nu eu, atunci cine? Si-ar trebui s-o fac mai des.


Pentru o zi saltareata ascultati Pedeapsa macului –Vasile Voiculescu.

Si nu ratati un concert cu Tudor Gheorghe!





O sa revin cu o selectie de versuri care-mi placura. Pana atunci trebuie sa ajut un soi de randunica sa gaseasca iesirea din biroul meu ca tare-i speriata.

3 comentarii:

https://incertitudini2008.blogspot.com spunea...

Frumos!!!
Stii ceva, Anielle? Este cel mai frumos dar pe care il poti aduce mamei- un bilet la un concert, oricare ar fi acela. Am doi fii- unul in Bucuresti, cel mic in Londra. Cel mare nu m-a invitat niciodata la un spectacol. Maine ma duc sa stau cu nepoteii, pentru ca ei sa mearga la un concert. Imi place .Si sa fiu cu cei mici. Si sa stiu ca parintii copiilor ies in lume..
Cel mic, fiul din Londra, cand am implinit o varsta rotunda stii ce dar mi-a facut? M-a dus la Opera. La Londra. Am vazut Boehma. Dirijor Cristian Badea.
O seara frumoasa! Si ganduri linistite pentru mama ta!!

Tzuca Bufnitzuca spunea...

Gina,
Ieri am fost la mami din nou si mi-a spus ca e asa bucuroasa ca si-a implinit visul. Pare-se ca imi zisese odata ca isi doreste sa ajunga la un concert de-al lui Tudor Gheorghe dar eu uitasem.

Dar cred ca ai dreptate. Nu conteaza atat de mult la ce fel de concert e invitatia, ci insasi ideea ca nu esti uitat de copiii care vor sa iti faca o bucurie.

Tata meu m-a dus la primul meu spectacol la Iris iar dupa multi ani i-am intors eu invitatia la aceeasi trupa pe care o indragisem de-a lungul anilor .

Cred ca te-ai simtit minunat atunci cand fiul tau te-a dus la opera! Imi pot inchipui doar sentimentele de multumire pe care le traieste o mama in astfel de momente.

Si mami a mea sta de multe ori cu Flaviu mic pentru ca fratele meu si sotia sa se duca undeva.Insa pentru ea nepoteleul este mai presus de orice alt dar si o face din suflet. Sunt sigura ca si tu la fel :).

razvan spunea...

Anielle, o sa vina si norocul acela asteptat...:)

Si nu ma refeream la loto...!:)

Spera, crede..si visele tale te vor asculta!