vineri, 2 mai 2008

Din convorbirile duhovnicesti

Pornind de la suferinta ca de la o realitate indiscutabila la care trebuie sa-i faca fata cel ce are de suferit , indiferent ce crede el despre suferinta, crestinul poate sa aiba fata de ea doua atitudini: una de acceptare si alta de refuz. O accepta acela care ii intelege rostul.O refuza acela care nu-i gaseste sensul .In orice caz, o traieste cel care o are , fie ca o intelege sau n-o intelege , fie ca o vrea sau n-o vrea.

Daca suferinta este o simpla insuficienta a firii , gandul cel dintai al celui ce o are este inzdravenirea firii si inlaturarea suferintei. Daca suferinta este dirijata de sus ,daca ea are un sens divin, ea trebuie acceptata si folosita in vederea perfectiunii morale.

Credinta noastra in Dumnezeu este ,,biruinta care a biruit lumea".Deci este si biruinta care biruieste suferinta.Oamenii credinciosi ,stiind ca ,,si perii capului nostru toti sunt numarati " ,au incredintarea ca si suferinta ,cata o au de suportat ,le este randuita de pronia divina pentru pacate spre a lor mantuire si desavarsire si o primesc ca atare .Totusi, trebuie sa recunoastem ca oricare ar fi sensul si rostul suferintei , oricare ar fi folosul ei , dorinta fireasca a tuturor este sa nu aiba de suferit.Biserica se roaga pentru ,,sanatatea si mantuirea " credinciosilor.Ea doreste ca fiii ei sa aiba sfarsitul acestei vieti pamantesti ,,fara durere" .Prin urmare ,suferinta o primim dar n-o dorim.O putem primi ca mijloc de ispasire , ca mijloc pedagogic, ca mijloc de imbunatatire duhovniceasca , dar ne-am bucura daca am putea fi scutiti de ea.

Oricata bunavointa am avea in intelegerea suferintei , oricare ar fi invatatura ce ni s-ar da spre suferinta , raman totusi lucruri neexplicate si inexplicabile: suferinta copiilor, catastrofele, suferintele grele, durerile care diminueaza si chiar anuleaza capacitatea de intelegere , de cugetare ,de deliberare si de hotarare ,suferintele care desfiinteaza capacitatea de gandire etc.
Se spune ca cineva ar fi zis : ,,Moartea a o suta de mii de oameni e o statistica ; moartea unui singur om e o tragedie "!
Aceste cuvinte sunt valabile intr-un fel si pentru suferinta ,in intelesul ca se poate da o explicatie ,dar pentru o suferinta privita in abstract nu insa si pentru o suferinta concreta ,nu pentru propria ta suferinta , pentru suferinta ce o ai de suportat .

Oricum ,suferinta este randuita de Dumnezeu dupa nestiutele Sale judecati ,in vederea mantuirii si a cresterii noastre in Hristos .
.............................................................................
Suferinta ne apropie ,ne leaga mai mult de Hristos ,ne fereste de pacate ,ne ajuta mult la mantuire ,fiind randuita de Dumnezeu ca un canon de ispasire a pacatelor noastre .
............................................................................
Ierodiaconul Teofil Paraian- Manastirea Brancoveanu

0 comentarii: