Focul trosnind în sobă, plăcinta făcută de mami, tati apărând vesel în visul meu şi al surorii mele, o lumînare aprinsă pentru el căci se numea Nicolae, biserica de la ţară ce poartă hramul Sfântului Nicolae, Nico ce îmi mărturisi că în fiecare an de ziua ei se simte ocrotită de un duhuleţ.
Şi interviu cu Faviu mic în primul an în care a venit la el Moş Nicolae
Traducere: Didinii =adidaşii
luni, 7 decembrie 2009
Moşu'
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
11 comentarii:
Haios foc, si frumusel de tot!
Mulţumim, Danube Daughter. Am zis să-l filmez ca să aibă şi el amintire când s-o face mare :).
sa-ti traiasca, anielle! :)
Simpatice cuvinte inventeaza copiii.
Dragut nepotel ai! Sa-ti traiasca Faviu!
Multumesc frumos, Gina si Panta !
numai cei fara suflet ajung in varful piramizi,deoare ce trec prin probleme ale vietii ce nu au efect asupra lor,si cand ajung acolo se trezesc singuri si traiesc o viata din"miraj"nuca seaca.
Ajung in varf cei ce stiu sa scrie cu doi de "i" si "deoarece" legat, cei ce muncesc si nu se lasa pe tanjeala. Dar poate ne impartasesti, anonimule din realizarile tale, cum ai reusit tu sa fii implinit si cum faci sa nu te simti insingurat.
ai dreptate sunt la fel de singur dar nu mai imi publica comenturile
spor la munca si realizarii
Ei, acum nu trebuie să o foloseşti din abundenţă.
la multi ani!
ce copil frumos e Faviu asta... si ce norocos e sa te aiba in preajma, pe tine impreuna cu "muzica ta de suflet".
il asteptam cat mai repede in blogosfera. :)
Trimiteți un comentariu