De-ale iernii

Faviu mic a învăţat să cânte ,,dragă domnişoară", a fost cu colindul (cu mami si tati ) și a primit covrigi iar moșu' n-a mai avut răbdare și a venit mai devreme la el, chiar dacă pe drum a încurcat cântecele și s-a apucat să le cânte ,,Iepuraș cocolaș"; Am lucrat vreo trei zile la rând la fularul bleo, întorcându-mă astfel cu gândul la mamaia Vasilica, cea care mă învățase să tricotez, în camera călduroasă cu poveștile la pickup, moșmoandele întinse pe-o bucată de ziar și ea stându-mi alaturi, purtând ilicul ivoriu de care prindea mereu un ac mare de siguranță.




Ca să exprim starea mea de aceste sărbători o să spun că pe când admiram o pereche de cizme mov-purple heart la Benvenuti (incaltamintea, pasiunea mea) - m-am trezit urând unei cunoştinte vechi , aflată în căutarea unui cadou -Sărbători plăcute! Auzi, plăcute. Mă mir că nu i-am dorit să fie cool . Sărbători cool! Ce-o fi fost în capul meu? Or să mi se pară mie fericirea atât de greu de atins încât mă mulţumesc cu ceva plăcut, agreabil ?

Râd cu Nico prin casă , răspundem cu replici din reclame, facem curățenie; Cronica despre concertul de anul acesta de sărbători o să lipsească. Am rămas vrăjită de o harpă care mi-aș dori să îmi cânte în fiecare seară până ce adorm.

Braduțul mic și stufos mi-a adus o părticică din altă poveste. Anul trecut l-am împodobit in doi. Am amețit pe undeva cd-ul cu Hrușcă dar mi-a venit în ajutor youtube. Nici un Crăciun fără Hrușcă.

25 dec. 7.30 dimineața.
O liniște monumentală. Pruncul se născuse. Am deschis geamul și am auzit un cânt, un glas de femeie. Am crezut că mi se pare dar cred că venea de la biserica din apropiere. Un moment unic pe care o să-l păstrez în cutiuța amintirilor speciale.

Am purtat haina pe care insistase tati să mi-o cumpăr. Se preta pentru Crăciun și m-am dus mai întâi la el să mă vadă. L-am întâlnit pe aleea albită și pe Faviu mic, venit la tataie să îi aprindă o lumânare și mă privea tăcut, cu ochișorii ca două boabe de cafea. Am rămas apoi doar cu Marius în biserică . Și îl simțeam cum stă și ascultă cu atenție, cum se închină. Cred că intuise fără să îi fi explicat nimeni vreodată ce înseamnă să stai treaz la slujbă.

,,Slavă întru cei de sus lui Dumnezeu și pe pământ pace, între oameni bunăvoire"...

O masă îmbelșugată din care ne-am infruptat fără a face abuz, giumbușlucurile lui Faviu, glumele noastre ca între frați, răutăcioase dar cu haz. Spre sfârșitul zilei grădina noastră îmbrăcată în zăpadă, uriașul om de nea cu măturoi și tichie pe cap și un cer cu reflexe de fucshia.
Și din nou liniște.