miercuri, 14 noiembrie 2012

Cum mi-am petrecut Haloinu'

Ma inturnam si eu ca tot omu'acasa, dupa o zi de munca, pe-o vreme cainoasa cand am zarit agitatie in holul scarii.
Doua vecine octogenare zumzaiau de zor. Una foarte vorbareata, sa-i zicem doamna X , infipta , femeia-barbat. Cealalta, doamna Y, mai retrasa, blajina, priveste mai mereu tacuta si-ai zice ca-i far' de grai daca odata, gasindu-ma in spatele blocului cu

meseriasii izolatori care trebuiau sa masoare partea mea, doamna nu s-ar fi gasit sa ma intrebe daca sunt ai mei chilotii aia barbatesti aterizati in caisul ei, sa-mi faca si de cearta in casa, nu alta.

De indata ce ma vazu intrand, zburdalnica ma insfaca de-o aripa, indemnandu-ma sa mergem sa rezolvam cu caldura, ca toata lumea de la celelalte scari are si noi nu.
M-am prins in hora din spirit de solidaritate cu vecinele mele neajutorate. Il alarmasera si pe Marian, vecinu' de la 3 si acesta coborase de data, tragandu-si cu grija fermoarul gecii de fas.

In aceasta formatie ne indreptaram cu totii cu alai catre spalatorie, usa in spatele careia nu am stiut niciodata ce se ascunde de cand m-am mutat in blocul asta.
Responsabilul de scara, echipat cu umbrela si dor de duca, se infatisa la fata locului si ne spuse ca treburi insemnate il obliga sa ne paraseasca dar daca nu avem caldura nici maine, promite el ca o sa cheme un instalator.
Doamna X isi struni rabufnirea.Dar responsabilul o simtise si-o ruga sa-i spuna verde-n fata ce o nemultumeste. Apoi, vrand sa ne castige increderea, ne marturisi cu oaresce mandrie ca a avut pe maini o inteprindere, ca scara asta e floare la ureche pentru el si ca desi pare ca nu ne asculta, el deja are in minte planul elaborat pentru rezolvarea problemei. Si se pierdu in noapte.

Patrundem in spalatorie. Doamna X sesizeaza ca nu merge becul. Bolboroseste ceva, aprinde doua lumanari si se holbeaza la contorul electric, lasand sa se intrevada la lumina lumanarilor de sub barba o fata zbarcita si niste ochi bolnaviciosi, injectati.

Hait, ma gandesc, asta-i party fara costume si machiaj.

Horbocaind printre saci cu ciment, o canistra si nu mai stiu ce, Marian, vecinu in fas, reusi sa isi croiasaca loc catre fereastra si sari parleazul in gradinita, in canal, de unde raporta doamnei X ca sunt doua canele cu sigiliul si ceru permisiunea sa le rupa.
Comandanta din spalatorie ii aproba pe data cererea numai ca Marean nu avea cu ce sa le rupa. Doamna se oferi pe graba sa se duca sus dupa un patent si-mi lasa mie in grija cele doua lumanari.

Iata-ma asadar in bezna spalatoriei, cu Marean in canal si doamna aproape muta alaturi, in timp ce cate o pala de vant imi zadarniceste intentia de a le pastra pe amandoua arzande.
Cum ar fi fost sa mi se stinga lumanarile pana se intorcea doamna comandant si sa periclitez eu nobila misiune de a incalzi blocul incepand din aceasta seara ?
Moment in care doamna aproape muta incepu sa vorbeasca. Si sa imi spuna ca ei ii trebuie caldura, ca e operata la cap, ca nu are o parte din craniu, ca e numai piele acolo si ma invita sa pun mana sa vad cat de moale e.

Nu, hai, serios, cine a regizat filmul asta?

Doamna X se intoarse surprinzator de repede. Spune ca toata viata a fost asa vioaie si bagaciosa, descurcareata , ca daca o pui se urca-n copaci.
Ii plaseaza lui Marean patentul, timp in care doamna Y de la parter se gaseste sa ne spuna ca i-au intrat odata sobolani in casa, sapasera o gaura.
Aoleo, si noi stam aici pe intuneric...

In acel moment se aude zgomot la interfon. Doamna X il recunoaste pe vecinu de la 4 si il striga :
,,Sorine, fa-te-ncoa, ca e si Marean aici in groapa" !

Nu, pe bune, vi s-au dat si anumite cuvinte cheie pe care sa le preasarati in conversatie?

Sorin apare infricosator in cadrul usii. Poarta o pelerina de ploaie cu gluga trasa pe ochi si-aduce cu sotul Juliei Roberts sarit d,,in pat cu dusmanul".
Simt miros de bautura, unul dintre noi e extraterestru. Probabil e-un vinisor de impartasanie, cineva ar fi putut bine-merci sa doarma si fara caldura la noapte.
Marean isi terminase desigilarea si de aici prelua Sorin care ne indruma catre et 4 sa aerisim teava.

Multumita de isprava, doamna X facu o mica trimitere catre o maxima spusa ei, in alt veac, de proful de vioara si anume ca invatam, invatam , dar tot prosti murim.

Suflu in lumanari si i le predau d-nei X, ca, poate zic, mai aveti nevoie. Muhahaha.
Mai am acasa, imi raspunde .
Pai cred si eu, va faceti provizii.

Urcam tot cu alai, iar Sorin scoate o galeata de apa din teava, galeata pusa la dispozitie, ati ghicit de cine, evident.Nu se grabeste si oricum el ne juta din placere ca lui nu-i trebuia, are centrala.
Apoi stand la taifas, D-na X ne indemna sa ne spalam mai putin, doar prin partile esentiale si sa economisim apa si ma cearta ca in fiecare luna apar pe liste cu un consum mare.
Azi mi-a zis Nicoleta, de obicei ma striga Roxana. N-o corectez ca n-are-a face. Sau imi face placere ca in fiecare zi sunt alt personaj.

Ajunsa-n fata usii ma astepta o pizza de la Jerry's si m-as fi infipt in ea daca nu era decat un pliant.
Distractia nu se terminase caci robinetul lasat de-asta primavara intredeschis, reusise sa imi lase proaspatul parchet intr-o mare baltoaca.
M-am apucat intr-un tarziu sa strang pestii gasiti cu burta-n sus.

Happy Halloween!

0 comentarii: