1 februarie

Şi tocmai când se îndurase firma să pună și mașinii mele nişte amărâte de cauciucuri de iarnă şi-mi spuneam în barbă că deja a trecut pericolul privind cum se topesc nămeții șoselelor, iată că se porni azi să cearnă in ciudă la fulgi graşi, de parcă cineva se proțăpise pe acoperişul fabricii (ca în reclama aia : tati, tati, ningeeee) turnând din saci uriași fulgii unei intregi ferme de găini .

Şi pomenind de tati, trebuie să spun că azi tati al meu ar fi împlinit 57 ani. Îl visez des în ultima vreme, ştiu că ştie că îl iubesc şi îmi e dor de el. Şi tot azi Marius şi-a luat maşina -mare scofală aţi spune să îţi cumperi una la mâna a doua- dar pentru că el e familist şi luând în considerare că cealaltă era din 1985 toamna, bucuria e justificată.

Mami nu mai fumează de mai bine de trei săptămîni după o cursă fumegândă de douăzeci și trei de ani. Asta da voinţă. De ce aş fi eu mai prejos? Numai că eu nu la ţigări trebuie să renunţ .
Caut oameni cu suflet frumos, tovărăşia celor cu care am ce vorbi , care să îmi asculte aberaţiile sau pe care doar să îi aud. Vreau să citesc, vreau să văd în linişte ,,Ostrov"-proaspăt descărcat, vreau sa ascult muzica clasică şi să cânt un menuet al lui Bach până iese fără greșeală, vreau să fiu apreciată şi iubită.

Vreau să gătesc când am poftă şi să stau cu picioarele pe pereţi când am chef. Vreau să nu mă mai înduioşez atât de repede pentru cine nu merită şi să fiu mai dură cu oamenii insensibili și batjocoritori. Asta mi-am propus azi 1 februarie.