Englezeasca

Am primit o noua leapsa in care trebuie sa atribui un rol jumatatii blogroll-ului meu. Si dupa ce ma hotarasem asupra personajului, mi-am dat seama ca locul se schimba in functie de postarile fiecaruia .Asa ca am ramas la persoana care era la mijloc in momentul in care am primit leapsa si anume : Oana. Oanei i-as propune rolul Elinor Dashwood din " Ratiune si simtire ". Sora cea mare, iubitoare si protectoare, stapana pe ea, care se straduie sa isi ascunda trairile. Intruchiparea ratiunii.

Si pentru ca in viziunea lui Radu as putea fi Emily Dickinson , postez o poezie invaluita de muzica lui Edward Elgar, intr-o nota atipica poetei . Azi poeta si compozitorul si-au dat intalnire in gradina mea lasand depresia undeva la poarta.



Adu-mi apusul de soare-ntr-o cupa

Adu-mi apusul de soare-ntr-o cupă,
Socoate cănile din zori - şi după
Să-mi spui cu Rouă câte-s pline,
Şi dimineaţa cît se-ntinde -
Cînd doarme ţesătoarea - cine
Mai ţese pînzele senine!

Şi scrie-mi cîte note ai simţit
În extazul Prihorului ameţit
În ramul plin de uimire nouă -
Ţestoasa cîte plimbări a făcut -
Albina cîte potire a băut,
La marea Orgie cu rouă!

Bolta curucubeului de cine e dusă
Şi cine mînă zarea supusă
Cu nuiele subţiri de Azur?
Degetele cui sînt stalactite -
Salbele nopţii de cine-s socotite
De nu s-a pierdut vreuna-mprejur?

Şi cine a clădit Căscioara Albă, cine
A zăvorît ferestrele atît de bine
Ca spiritu-mi să nu pătrundă în larg?
Cine-ntr-o zi de gală anume
Îmi va deschide dincolo de lume
Şi voi lăsa zorzoanele în prag?

De Emily Dickinson
(traducere Ileana Mihai-Ştefănescu)




Daca au chef de joaca , ii invit pe Gina si Cristian sa preia leapsa. Si oricine altcineva.