,,Cadou"pentru un taur

Mi-am permis să ,,fur" de la buna mea Gina următorul citat aparţinându-i lui Shakespeare:

” Noi, bărbaţii, putem să spunem multe şi multe să jurăm. În realitate, ceea ce arătăm întrece ceea ce voim – aşa cum dovedim , de altfel. Suntem mari în promisiuni, dar, in iubire, mici”.

N-am suportat niciodată promisiunile. Îmi par vorbe fără noimă. Nu mă încălzeşte cu nimic să mi se promită marea cu sarea (am folosit expresia că doar ce m-am întors dintr-un frumos weekend la mare) când primul val mătură orice urmă a făgăduielilor anterioare ca şi cum fuseseră scrise cu degetul pe nisipul de la mal. Nu suport îmbrobodeala cu cuvinte mieroase ca mai apoi să mi se demonstreze contrariul. Nu mă mişcă învelişul poleit dacă ceea ce iese la iveală îmi e dăunător. Eu sunt omul practicului. Just do it ! Dovedeşte-o!
Mai devreme sau mai târziu tot îţi voi descoperi intenţiile aşa că de ce să te oboseşti să pari ceea ce nu eşti ? În varianta reloaded, Iasmina îl expulzează pe Aladin din palatul şi viaţa ei. Şi nu pentru că îi facuse cu ochiul vreun sultan ci pentru că descoperise că Aladin se ţinea de
vrăj (el) i .

Unor bărbaţi le place să fie copii. Să fie alintaţi, dezmierdaţi. Sunt sensibili, irascibili, îi sâcâie gesturile mici, îi deranjează orice ar însemna o cât de mică respingere. Dar în acelaşi timp nu prididesc să îşi dovedească bărbăţia printr-un comportament al oamenilor din caverne.
Şi se aşteaptă ca cineva să facă sacrificii pentru ei, neîntrebându-se măcar o clipă: merit oare?
Şi neagă existenţa liberului arbitru, nu vor să priceapă că fiecare e liber să îşi ia propriile decizii iar dacă eu aleg să fac ceva, este pentru că VREAU nu pentru că mi se impune.

Unii sunt atât de slabi încât nu pot susţine greutatea propriilor promisiuni. În urma mirajului poveştilor de adormit copiii lasă o senzaţie seacă, un gust sălciu, ca apa pe care o înghiţi din greşeală în mare. Din muntele de vorbe meşteşugit ticluite rămâne praful de pe pianul meu de acasă iar fuga este modalitatea lor cea mai comodă.
Realitatea e usturătoare dar mai bine s-o vezi decât să te complaci la infinit în scenarii ademenitoare ce nu sunt decât o buză de prăpastie.
Cine pierde de fapt?


Les Beautés Du Diable