2 saptamani

Vara.
Transpiratie, praf, teama de insolatie, stare de lancezeala care ma impiedica sa lucrez .De asta prefer eu iarna.

Doua saptamani care au trecut pe nesimtite ,fara nimic spectaculos, cu zile care semanau una cu cealalta ,cu ore care se scurgeau ciudat de repede , cu mine prea obosita sa incerc sa le fac deosebite.

O seara de vineri care tinde sa se tranforme din seara burlacilor in cea a perechilor. Pana la urma, bucuria e ca prietenii mei si-au gasit jumatatile si sunt fericiti .

O sambata in care nu m-am impotrivit deloc ideii de party la club unde-am fost martor fara vrere al unui show in care fete platite sa isi descopere parti ale corpului in vazul tuturor antreneaza si barbati care cred ca asta e culmea distractiei.M-am ingrozit la gandul ca perechea mea ar putea sa faca astfel de lucruri . Cum poti sa decazi intr-atat ?

Un weekend captiva in casa , infrigurata cand afara era cumplit de cald, pastile si mami a mea grijulie.

O luni inceputa cu voiosie datorita lectiilor de pian si a profei simpatice ,chiar daca raceala si-ar fi dorit sa ma tina in pat .

Decizii de luat ,alegeri de facut pentru ca in ultima vreme s-au nimerit cate doua situatii importante in acelasi timp pe care trebuie sa le pun in balanta si sa cedez la una in favoarea celeilalte.

Reactii neasteptate si ganduri impartasite cam tarziu ....mult prea tarziu.
De ce nu vedem lucrurile clar atunci cand trebuie ?De ce suntem stapaniti de orgolii si inabusim sentimente? De ce lasam lucrurile in voia lor si timpul sa treaca pe langa noi ?

Zero planuri de vacanta . Ideea de a merge din nou peste mari si tari nu ma mai incita chiar daca T . insista de fiecare data cand vorbim. Iar obisnuitul concediu cu colegii mei l-am taiat de pe lista .Am renuntat la a vedea locuri noi si a ma praji la soare.Nu ma mai agit.

E liniste in jurul meu . Si nu una prevestitoare de furtuna ci una calda , senina ,cu mine impacata cu mine , care ma va ajuta sa inteleg ce astept...ce vreau de fapt.