miercuri, 16 iulie 2008

Vise,doar vise

M-am deprins sa nu interpretez visele dar nu pot sa nu ma intreb de ce oare il visez atat de des ? Sa fie din cauza ca m-am gandit mult la el in ultima vreme? Dar si ea se gandeste si ii e atat de dor insa nu il viseaza niciodata ...

Suntem la tara , cu totii in preajma lui . Si il vad trezindu-se . Pentru a doua oara il vad trezindu-se .Ma sperii pentru ca stiu ca asa ceva nu se poate .El nu mai este deci nu poate sa se trezeasca!! Il vad foarte clar .Incepe sa vorbeasca in parte cu noi . Se supara ca ii tot fac poze apoi intinde mana catre mine.Ma retrag cu sfiala. Indraznesc apoi sa ii ating mana .Este calda. Aceeasi mana pe care am strans-o in ultimele zile . Acelasi miros al lui . Afara ploua .Cineva ma striga la poarta si merg sa le dau vestea si celorlalti .

Ma trezesc.
Ploua .De parca visul se intrepatrunde cu realitatea .O senzatie ciudata ma cuprinde.Nu stiu daca ma sperie sau ma bucura ceea ce mi se intampla .Ma gandesc totusi ca sunt destul de cerebrala pentru ca astfel de inchipuiri sa nu ma faca s-o iau razna. Ma ridic usor din pat .Traversez sufrageria uitandu-ma cu coada ochiului la canapea .E goala .
Ma indrept apoi catre dormitorul lui .Vreau sa inchid geamul pentru ca ploaia sa nu ude pervazul. Si simt ca parca adineauri a trecut pe aici .Mirosul lui inca se mai pastreaza in camera... Zambesc.
Ma pregatesc de plecare si arunc o ultima privire catre usa intredeschisa a bucatariei .
Imi iau ramas bun in gand si il las sa isi bea ceaiul de dimineata .

1 comentarii:

Corina Rediş spunea...

Si eu o visez inca pe bunica mea care a plecat dincolo de 5 ani. A fost o persoana atat de importanta pentru mine incat simt cu adevarat ca traieste inca in sufletul meu, cum spunea eddiemihai! Sper doar sa putem si noi marca astfel vietile celor ce raman dupa noi!