Preluata de la Geanina.
Muntele
Tin locul unei pietre de pavaj,
Am ajuns aici
Printr-o regretabila confuzie.
Au trecut peste mine
Masini mici,
Autocamioane,
Tancuri
Si tot felul de picioare.
Am simtit soarele pana la
Si luna
Pe la miezul noptii.
Norii ma apasa cu umbra lor,
De evenimente grele
Si importante
Am facut bataturi.
Si cu toate ca-mi port
Cu destul stoicism
Soarta mea de granit
Cateodata ma pomenesc urland:
Circulati numai pe partea carosabila
A sufletului meu,
Barbarilor!
Marin Sorescu
3 comentarii:
O poezie extraordinară. Dar vorbim desre Marin Sorescu, aşa că nimic nu este de mirare...
Multumesc de preluare , draga prietena!Alegerea este minunata.
"Si cu toate ca-mi port
Cu destul stoicism
Soarta mea de granit
Cateodata ma pomenesc urland:
Circulati numai pe partea carosabila
A sufletului meu,
Barbarilor!"
Aceste versuri mi-au scrijelit discul de cate ori le-am recitit. Multumesc. O noapte de vis si poezie!
Cristian,
Eu abia astept sa ma mai eliberez putin si sa ma intorc pentru a-ti citi scrierile !:)
Geanina,
Frumoasa ideea aceasta de a transforma ziua de vineri intr-o zi poetica.
Versuri ce pot grai pentru tine incercand sa redea o stare de moment sau prilej pentru a scoate la lumina o poezie preferata :).
Trimiteți un comentariu