my american experience

La petrecerea de la teatru toata lumea e draguta, sociabila, mai putin o domnisoara din Italia care varsa chipurile din greseala , vin rosu pe fusta mea alba si pe bluza mea tot alba.Acum nu mai pot fi ,,romanian angel" dupa cum ma numise mai devreme un actor.

Consider ca asa se procedeaza in America asa la urmatoarea petrecere vars si eu vin pe altcineva. De la acest incident mi se trag numele de ,,the distroyer" si ,, the hurricanne" .

Cumpar bere si ,,two lose chigarets " de la bodega , merg prin ploaie si cant ,,i'm dancing in the rain" ,

Ma descurc destul de bine in prima mea zi de hoinarit singura prin Manhattan.
A doua oara insa sunt un dezastru : uit ghidul si aparatul foto , n-am
baterie la telefon ...

Imi place ca toata lumea e politicoasa . Peste tot auzi ,,excuse me " si ,,thank you" .

Ma bucur cand vad rochiile lucrate in fabrica la noi intr-unul din magazine .

Ajung la BITTEN - magazinul lui Sarah Jesica Parker . Nu ma incanta deloc calitatea produselor ( deh, defect profesional ) insa imi cumpar totusi un tricou.
Ma indrept apoi catre 57 Avenue . Daca nu pot sa fac shopping la Tiffany , macar sa vad unde e . Fotografiez si vecinii: Dior, Burberry ,

Bulgary , Vuilton.

Poposesc in fata marelui mar (BIG APPLE) .Sunt langa Central Park asa ca verific si oferta pentru plimbare cu caleasca .T .mi-a promis ca o sa mearga cu mine .
Ma dor picioarele si ma gandesc ca inca o zi ca asta si mi-e e ajuns NY-ul !
Ce as putea sa arunc din geanta mea ca sa nu mai fie atat de grea ? Raspuns : nimic !

Si tocmai in momentul in care imi dau seama ca totul merge destul de bine, ca m-am descurcat , ca nu mi s-a intamplat nimic in neregula ....mi se rupe breteaua de la sutien . Si uite asa am traversat eu jumatate de Manhattan de la Central Park pana la mall fara sutien de simteam ca se uita toata America la mine !

Totul se misca atat de repede incat nici nu am timp sa vorbesc cu T. ...Nici pe messenger nu pot sa stau ...imi dau seama dupa trei zile ca am uitat sa o sun pe mama mea...

Imi fac o lista cu toti cei carora vreau sa le duc suvenir de la NY si ma preocupa acest lucru mai mult decat sa-mi cumpar eu ceva. Curios .

Ajung in port si vad in departare Statui Libertatii dar din pacate nu mai prind nici un feribot .Asa ca fac poze langa un exemplar mai mic!

Garden City .Un satuc aflat la 20 minute de mers cu trenul fata de Manhattan . Asa satuc mi-ar placea sa avem si noi.Toate casele sunt scumpe, nu au gard iar afara au plantate doua masini .Familia la care locuim e foarte draguta iar copiii de asemeni . Dupa cateva zile , cel mic ma iubea deja iar eu incercam sa-l invat romaneste .

Partea cea mai amuzanta e ca deschizi frigiderul care este plin , te uiti in el si il inchizi la loc.
Poti sa mori de foame asta daca nu cumva vrei cu tot dinadinsul sa mananci paine dulce si fried chicken ...

Nu ma impac deloc cu mancarea americanilor . Cineva m-aude si imi spune ca sunt prea pretentioasa iar eu ii promit ca o sa i gatesc daca o sa vina in Romania .

Aceeasi persoana crede ca in Romania avem doar carute cu cai ( de vina sa fie filmul ,,Borat "? ) .

Gasesc pe youtube un filmulet despre tara noastra ,, A world without Romania " si i-l trimit ..Sper sa-i fi schimbat cat de cat parerea .



Vrem sa -i scoatem pe colegii lui T. la un restaurant romanesc . Mi s-a parut mai mult tiganesc, cu multe fotografii pe pereti , lautarul canta ,,New York , New York "in loc sa cante ceva romanesc , meniul era numai in engleza si foarte ,,piperat " .Am renuntat la idee.

Ma ratacesc pe strazi iar T. rade de mine pentru ca aveam cu mine ghidul . A doua zi ma ratacesc cu tot cu T. si ghid !

Mi se cere un id de fiecare data cand vreau sa cumpar alcool .Faptul asta ma amuza ? Ce ,nu arat destul de matura ?

Si uite asa au trecut zilele in NY.









In momentul in care am plecat , imi parea rau si bine totodata.

Rau pentru ca ma obisnuisem si mi-ar fi placut sa mai stau , si bine pentru ca mi-era dor de casa . Caci asa sunt eu ...Nu conteaza cat de frumos e undeva sau cat de bine ma simt ..tot acasa vreau sa ma intorc !


La aeroport ma asteptau ai mei cu flori si pancarda de bun venit . Nici nu mai stiam sa conduc...

Am trecut pe la mamica mea care mi-a dat sa mananc. Oh, cat de buna poate fi mancarea noastra !

Si cat de dor mi-a fost de aerul asta poluat !


Peste ceva timp , prietenii mei au primit vederile pe care scrisesem : ,New York, orasul care nu doarme niciodata .N-am dormit nici eu "!


Sper sa mai repet aceasta experienta cat de curand .