M-am plimbat mult pe strazile din Middle Manhatan. Nu ma grabea nimeni, nu ma astepta nimeni nicaieri .
Eram eu cu mine.
Am intrat in Catedrala St Patrick. M-am asezat pe o bancuta .Era slujba .Nu intelegeam prea bine ce se spune. .Mi-am dat seama in acel moment ca sunt atat de departe de casa dar Dumnezeu are grija de mine. M-am gandit la ai mei si m-am rugat bunului Dumnezeu pentru ei.
La un moment dat , am fost impresionata de un gest : persoanele care participau la slujba se intorceau catre cei din apropiere , dadeau mana cu ei si rosteau ceva. Am facut si eu acelasi lucru. Nu stiam ce sa zic asa ca am dat doar din cap . Mi-au dat lacrimile . Era ca si cum constientizam ca suntem toti copiii Domnului .
Cand am iesit m-am simtit mai bine,mai linistita
duminică, 16 septembrie 2007
Cineva acolo Sus ma iubeste
Publicat de Tzuca Bufnitzuca la 23:00
Etichete: peregrinari
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu