- Mi-a placut  ca a fost ideea ta sa tinem si noi ultima saptamana din postul Craciunului. Si ai  decretat-o atat de convingator inca n-a facut decat sa ma bucure si mai mult. Esti tacut, crezi fara fatarnicie. Daca nu imi spuneau ai tai, n-as fi stiut ca si in liceu obisnuiai sa tii post si sa te duci la biserica.

- Trezit la 7 si ceva dimi de Craciun ca sa mergem la tara la slujba. A fost printre putinele dati in care m-am machiat. Pentru ca mi-am spus ca e o sarbatoare a bucuriei. Si nici nu mergea Craciunita fara pic de culoare. Trandafiri rosii pusi in zapada pe  mormmantul lui tati.Si lacrimi de dor.

N-o sa ma satur in veci de zilele de Paste si Craciun. Cand stiu ca o sa mergem la biserica, cand mai apoi stiu ca o sa ne strangem cu totii in jurul mesei . Ador starea aia. De cate astfel de zile o sa mai am parte in viata? Si de care nu o sa ma saturt niciodata! Cand am plecat de la tarati-am spus ca anul viitor o sa fie la fel, o sa ai un deja-vu. Te-ai strambat in gluma,ca ingrozit. Stiu c-ai glumit.


-Petrecerea firmei. Ochi rai, invidiosi in contrast cu serenitatea mea. Si stand acolo la masa alaturi de tine, glumind si dansand entuziasmati pe aproape toate ritmurile, mi-am dat seama ca lucrurile astea asa trebuiau sa se intample demult. Parca se aliniasera planetele si totul in viata mea se domolise, capatase un sens, se asezase pe fagasul corect.
Nu tu ganduri de marire, de razbunare. Nu tu suparare ca fusesem asezata (din nou) la o masa la care nu imi era locul. Doar noi doi, calmi, frumosi, radiind si simtindu-ne bine la o petrecere. Simplu. Am plecat impacata. Inainte de faimosul tort la care ar fi urmat sa se strige pilonii firmei. Unul dintre piloni fusese uitat anul trecut din rautate si nu mai fusese numit.  Anul asta am inteles din povestiri ca au fost mentionati toti cei prezenti in sala. Foarte frumos, Cu totii am contribuit  la binele firmei, nu numai unii.

Dar sa ne intoarcem la binele nostru. La nerabdarea pe care mi-o marturisesti in asteptarea weekendului ca sa imi pregatesti micul dejun, la bradutul impodobit de noi de comun acord intr-o singura culoare rosie, la tabloul cu pozele noastre cadou de la Mosu', la etalari bosumflate sau hilizite (depinde daca pierzi sau castigi), la cozonacii nostri facuti cu truda si placere, la vizita prietenilor cu vin rosu si lumanarele, la graul meu care l-a intrecut pana la urma pe al tau iar tu ti-l imbarbatai sa creasca indemnandu-l,,hai, tata" !