Pe Dunăre
miercuri, 30 iunie 2021
duminică, 27 iunie 2021
vineri, 25 iunie 2021
Vârful
Publicat de Tzuca Bufnitzuca la 11:21 0 comentarii
joi, 24 iunie 2021
Odă
,, Nu credeam să-nvăț a muri vreodată”... Nu, nu-i deloc atât de gravă situația, nu m-am înecat în vreo deprimare ci la acest vers din oda (în metru antic) a lui Eminescu mi-a fugit pur si simplu gândul. Adaptată la situația mea, ar fi:
Și asta taman când începusem să citesc cartea lui Zig Ziglar ,, Dincolo de vârf” și ajunsesem la capitolul în care erai îndemnat la o introspecție :
,,Cum te pregătești în perioada dintre sezoanele sportive( după orele de serviciu)? Dacă mâine, când te duci la muncă, superiorul tău te cheamă și îți spune: OK, Sally (sau Jim), acum e rândul tău. Te avansăm într-un post de conducere. Oare vei răspunde: Stai puțin, trebuie să-mi îmbunătățesc atitudinea, să-mi dezvolt abilitățile și să îmi formez caracterul? Sau vei sări și vei zice: Pentru asta m-am tot pregătit. Sunt gata”?
Prin urmare, văd răsăritul în fiecare dimineață, sunt energică și atât de ocupată și implicată în activitățile care imi plac atât de mult încât nu mai am când să îmi fac gânduri de-un anume fel, să încerc să găsesc răspunsuri care nu mai trebuiesc căutate. Sper doar să tratez lucrurile cu atenție dar și detașare ca să nu (mai) existe riscul să devin workaholic.
Publicat de Tzuca Bufnitzuca la 16:22 2 comentarii
sâmbătă, 19 iunie 2021
Part II
Fenomene recente:
Păsările flamingo au poposit pe meleagurile Dobrogei, efemeridele și-au făcut apariția în delta Dunării iar eu sunt în continuare în aceeași vervă.
Cineva mi-a reamintit că o minune nu ține decât trei zile. Păsările mai sus amintite au plecat, speriate fiind de curiozitatea și haituirea turiștilor, insectele- nimfe din poveste, s-au prăpădit, că trăiesc doar câteva ore pe zi- de aici și numele din grecescul efemeros (de scurtă durată).
Iată deci o provocare pentru mine să văd cât pot menține miracolul meu.
Poză cu mine nu o să pun dar pe cuvânt că mi-a spus deja un domn că mi se citește încântarea în priviri.
Publicat de Tzuca Bufnitzuca la 19:23 0 comentarii
marți, 15 iunie 2021
New
Veștile bune se împart cu oamenii apropiați inimii tale. Freneziile se simt împreună cu cei care tresaltă la unison cu tine. Se împărtășesc celor care se bucură pentru tine, îi țin isonul exaltării tale și te susțin cu entuziasm neprefăcut.
Ce bine că există mami și i-am turnat dintr-o suflare surpriza mea de azi!
Și am mai pus și aici pe blog, pentru a consemna un moment important.
Publicat de Tzuca Bufnitzuca la 20:40 2 comentarii
Etichete: DRG
vineri, 11 iunie 2021
Bilanțul zilei
Mai puțin bune: mi-a plouat în birou și am primit SOMAȚIE de la fisc, ca și cum eram cel mai căutat fraudator.
Publicat de Tzuca Bufnitzuca la 11:20 3 comentarii
Etichete: DRG
joi, 10 iunie 2021
9 iunie
Am descoperit ieri ascultând RRM 📻, în timp ce pregăteam o salată de vinete coapte și vreo două clătite de poftă, că și Ceaikovski a compus Anotimpuri- douăsprezece piese, una pentru fiecare lună a anului.
Și-am ales spre audiție IUNIE.
Melancolie, petalele de trandafiri scuturate de ploaie care s-au așternut ca un covor parfumat și sărbătorirea primului geamăn al casei.
La mulți ani, mami!
Publicat de Tzuca Bufnitzuca la 00:09 0 comentarii
Etichete: DRG
miercuri, 9 iunie 2021
Publicat de Tzuca Bufnitzuca la 13:58 0 comentarii
luni, 7 iunie 2021
My b-day
Aveam noi în familie o vorbă când eram mici, un fel de a ne exprima dragostea, de a ne spune cât ne iubim sau îndrăgim un lucru. Spuneam ,, Cât cerul de mult”!
(Închipuie-ți mirarea învățătoarei mele care în prima zi m-a întrebat pe mine și pe colegii mei cât de mult o să ne placă școala și eu am dat plină de însuflețire acest răspuns! Și nu mințeam cu nimic. Eram ca un burete care voia să absoarbă tot, eram nerăbdătoare să mă avânt pe tărâmul cunoașterii și să mă infrupt din darurile învățăturii).
Cu timpul, vorba noastră a fost dată uitării. Ne-am mărit și parcă nu ne-a mai fost atât de ușor să ne exteriorizăm simțămintele. Era un fel de pudoare împletită cu certitudinea și evidența că sentimentele există și nu mai e nevoie de nicio declarație. Nu ne-am mai spus cuvinte drăgălașe, nu ne-am mai făcut mărturisiri.
Mi-am petrecut ziua de naștere cu ei, cei dragi inimii mele. Anul acesta am mai avut ocazia să mă țin de giumbușlucuri și să ,,păcălesc”, inversând lumânările-cifre pe tort ca să par (cu mult) mai tânără căci de la anu’ nu mă mai avantajează figura.
Dar n-am făcut-o. Nici n-am avut tort ca să am pe ce să le pun. Pentru că nici nu mi-am dorit unul. Am petrecut simplu, fără fast. Fără agitația pregătirilor din anii precedenți.
Zice-se că vârsta e doar un număr. Și bine se zice! Pentru că înăuntrul meu mă simt tânără. Și atâta timp cât i-am avut pe ai mei lângă mine, ei de care sunt convinsă că mă iubesc necondiționat, nu mi-a mai trebuit nimic. M-am simțit iar copil.
Îndreptându-mă spre casă, i-am spus surorii că țin atât de mult la ei și aș dori să pot să le și spun, mai ales lu’ mami dar am așa, o reținere pentru că ne-am dezobișnuit demult de acest ,, nărav”. Însă ea mi-a spus că trebuie să fac un efort. Așa ca mi-am luat inima în dinți și am scris: ,, Te iubesc, mami”.
Emoții, suspans. M-a tratat inițial cu unseen că nu știe să își citească mesajele.
Și-apoi am primit la rândul meu un mesaj care îl întrecea în frumusețe pe al meu:
,, Și eu te iubesc mult. Cât cerul de mult”!
Mi-au dat lacrimile.
Publicat de Tzuca Bufnitzuca la 12:08 1 comentarii
Etichete: de zile mari, DRG
marți, 1 iunie 2021
Trăiesc într-o florărie
Trăiesc într-o florărie așa că nu-i nevoie să te întrebi ce flori să îmi aduci.
Adu-mi poftă de viață, zâmbet și seninătate. Vino cu tine, trup și suflet, nu cu jumătăți de măsură. Adu-mi-te fără temeri și prejudecăți. Așa vei fi darul meu cel mai de preț, floarea mea adorată.
Publicat de Tzuca Bufnitzuca la 00:55 3 comentarii