Nu ştiu cine să fi fost arhitectul dar mi-a plăcut atmosfera creată şi faptul că mi l-a adus pe însuşi Di Caprio. Numai că am cam prăpădit visul căci măcinată de un puternic sentiment de conştiinciozitate faţă de munca mea mi-am dat seama că telefonul setat să îmi dea deşteptarea (dacă se mai poate aşa ceva la vârsta asta:p) nu sunase !
M-am trezit din superbul meu vis şi m-am uitat la telefon. Îi murise bateria. Îl încarc pe jumătate încă adormită. Îl deschid. Alarma fusese pusă pentru ora 8 . Ceasul arăta 7.59 !!! Bine că m-am trezit că cine ştie ce se mai întâmpla în minutul ăla !
Sau de fapt acum visez? Ai cumva un titirez?
2 comentarii:
Ceasul interior!!
Este atât de plăcut la tine, Anielle!!
ups....de 2 ori in aceasi zi aud de acest film....clar ca are ceva imp de transmis.multumesc1te imbratisez
Trimiteți un comentariu