Margele insirate

Pornire in Saptamana Luminata in excursia asteptata cu infrigurare, cantand dis- de- dimineata din tot sufletul in cor cea mai potrivita rugaciune: "Hristos a inviat "; strabatut in treacat cu privirea curtile oamenilor, cu liliac alb purtandu-si semet coroana inmiresmata si salcami ce-si plecau umil catre pamant ciorchinii de flori albastru-violet; casute si garduri vopsite in culori vii brun, turcuaz, portocaliu, rosu si ghivece suspendate improvizate din tuciuri mici ; pietrele de la portite pictate cu zambete ca niste iconuri de pe messenger, semn ca romanii de prin zona Buzaului sunt tare inventivi si nu prea deprimati;

Colegii nostri de calatorie, varstnici si amuzanti, pusi pe sotii intre ei, glumind cand am ajuns la Vulcanii noroiosi: “ eu nu merg ca am mai vazut mocirla” . Apoi , dupa ce s-au lasat convinsi sa aselenizeze ( ca pe Luna te crezi in zona asta ) si-au privit musuroaiele ca niste mamaligi negre mari fierbande, au exclamat:”impresionant”.

Un indemn cu care ne-a dorit sa ramanem in gand parintele primei manastiri :

“ Daca nu pot iubi, macar sa nu fac rau !“ .

Dar nu e tot un fel de iubire?Aceasta grija sa nu ii ranesc pe cei din jurul meu ?

Un moment de tihna pe o bancuta in timp ce grupul era preocupat cu muzeul manastirii, eu cu mine si-o magnolie ce nu voia sa renunte la petalele ingalbenite; si-o vreme capricioasa ingemanata cu starile mele – cand senina si-ncalzita de-o dorinta optimista, cand apasatoare ca o ploicica racoroasa;

Un schit mirosind a lemn vechi si piosenia oamenilor contrastanta cu imbulzeala si agitatia din noaptea de Inviere de la biserica noastra; un popas pentru masa cu care suntem obisnuiti si cantecele dascalului pe drumul de intoarcere cu un repertoriu de romante si populare pe gustul enoriasilor;

Spre seara, o canapea crem unde ma simt acasa, suc de mere si gutui , muzica clasica in casti si un tremurici ce m-a trezit din visare ; niste ochi mari caprui aproape in lacrimi si o sora mai mica stapana pe sine si incurajatoare ca oricum nu aveam cum sa ajungem prea repede jos de la etajul 4.

Si poze facute cu telefonul :

Manastirea Ciolanu -Buzau









Tabara de sculptura Magura

Ca o curiozitate a locului, daca gustati subiectele paranormale, veti fi satisfacuti pe deplin. In vecinatatea taberei de sculptura , la mai putin de 200 de metri este o panta unde gravitatia pare sa o fi luat-o razna . Un autoturism lasat pe liber, cu motorul oprit si frana de mana lasata urca dealul ca si cum ar cobori, ignorand orice lege a fizicii.Sursa aici .

Vulcanii noroiosi

Manastirea Ratesti -Buzau









Schitul Jercalai -Urlati, Prahova

Flori. Si-atat.

Hristos a inviat !

N.RIMSKI- KORSAKOV - "Sarbatoarea Luminata "( "Marele Paste rus")

Hai !

Cand eram micuti , Pastele era atat de asteptat de noi pentru ca insemna in primul rand innoire. De la piele. Chilotei, maieut, ciorapei , rochita, pantofiori.
Apoi in Vinerea Mare , dupa ce cumparam flori cu sot mergeam la Denie. Ne indreptam catre biserica unde asteptam la coada ca sa trecem pe sub o masa de trei ori. Nu stiam care este semnificatia . Stiam doar ca e bine sa mergi la biserica si auzisem ca o sa te imbolnavesti sau o sa ai ghinion daca dai cu capul de acea masa .

In timp, am aflat de ce e important sa tii post si sa mergi la biserica, si ca masa unde ne inchinam si punem florile inchipuie catafalcul Mantuitorului nostru.
Mai apoi, cu mult inaintea crizei in care innotam cu totii, obiceiul de a ne imbraca cu lucruri noi de la piele a disparut .Nu iti da mana mereu sa cumperi haine dar chiar daca le purtam pe cele vechi, tot ne duceam curatei la slujba. Ce uitam insa cateodata este ca trebuie sa ne primenim si sufletul nu numai trupul . Asa ca ...

Hai sa ne curatim sufletul de noroiul cu care l-am improscat prin faptele si vorbele grele,
sa ne invesmantam cu bunatate si intelegere,
sa ne innoim cu ganduri albe de bine si sa lasam pe pustie rautatile!

Hai sa postim si cu gandul si cu vorba , nu numai cu mancarea caci nu numai ce bagi in gura e pacat ci si ceea ce scoti din gura,
sa facem fapte bune nu de ochii lumii ci pentru ca asa simtim si credem ca e de folos celor napastuiti,
sa nu mai urcam pe piedestalul lucrurilor importante disputele dintre noi ca sa nu-i facem pe plac stim noi cui !

Hai sa ii ducem in chip de flori lui Iisus Hristos inima noastra eliberata de povara tinerii de minte a raului indurat .Sa plangem azi cand El s-a jertit pentru noi.
Caci El a rabdat mult mai multe pentru mine, pentru tine, pentru noi.

Hai!

Griuri

O plimbare prin livada de migdali a Sperantei, mangaiata de un vals trist si un strop de bucurie pentru ca cineva tocmai de la Botosani se gandise sa imi faca mie o surpriza.
Un cantec de vioara ce-mi venise primul in minte dis-de-dimineata, acorduri grave ce voiau parca sa-mi prevesteasca o zi mohorata si fredonari obsesive pentru reperarea lor.
Un fel de neastampar cu gandul la excursia de saptamana viitoare umbrit doar de faptul ca mami nu se simte prea bine.
Convingerea ca principiile de viata ce le calauzesc pasii unora nu se potrivesc cu ale mele ( vinovata e probabil diferenta de marime de la pantof ) si camaruta intunecata " ignore list" in care trebuiesc varate anumite persoane; Ceai de lamaie si eu cam turquoise (si confirmarea a trei doamne ca imi sade bine).
O dupa- amiaza dedicata lui Rachmaninoff dupa ce am descoperit concertul ce-mi gazduia acordurile si nuante spalacite mai spre seara ce nu dau semne ca ar fi dispuse pentru inalbire.

E si azi o zi .Ultima.

Un film si-o intrebare

Aseara am revazut pe Prima TV filmul "Misiune in Tara Sfanta". Antonio Banderas este un preot iezuit, chemat sa investigheze un schelet antic gasit in Ierusalim. Indiciile s-ar fi potrivit cu moartea lui Iisus iar personajul nostru este chinuit de teribila descoperire care ar fi putut zgudui religia din temelii.

Si ma intrebam :ce facem cand cineva /ceva atenteaza la convingerile noastre religioase ?
Stim cum sa tinem piept incercarilor, cum sa facem fata cumpenelor, sa punem stavila urzelilor celui necurat si sa nu ne lasam prada lor?
Avem noi o credinta de neclintit?

Marturisesc ca am avut si eu un moment de slabiciune si o umbra de indoiala mi-a intunecat pentru moment gandirea dupa ce am citit "Codul lui Da Vinci ". Am avut si eu o clipa de "si daca"? dar apoi , am reusit sa o alung, mi-am revenit si mi-a fost rusine ca am putut gandi astfel.
Zilnic putem intalni oameni care vor sa ne abata de la Calea cea dreapta, sa ne ademeneasca in diverse secte sau alte religii sau , si mai grav, care vor sa ne convinga ca Dumnezeu nu exista .

Suntem cu totii supusi greselii si ispitelor insa un adevarat credincios, chiar daca e tulburat si pus la incercare,nu se va lasa coplesit ci se va ridica impotriva lor si le va indeparta prin rugaciune iar framantarile se vor risipi.
Un credincios nu are nevoie de dovezi; iar credinta adevarata nu poate fi zdruncinata .

"Fericiti cei ce cred fara a fi vazut "! (Ioan 20-29)


Serge Colbert - The truth will set you free ( "The body "-soundtrack)

(I)



(II)

Treispe

Am o inima mare
cat un tort cu etaje
cat un tir cu Mos Craciun pe el
cat casa poporului

si tot creste
imi intra in ochi
in zambet
in mers

doar daca iti pronunt numele
pestii toti
devin de aur
si sar la mal
ca niste floricele de porumb

soarele nu mai vrea sa apuna
a infipt degetele in iarba
si trage tot pamantul
incet incet
spre el.

Stefan Ciobanu

9 Prier

Ziua lui Marius Mini-calatorie la tara sa-l cadorisim cu un sac de dormit ,pentru ca daca tot iubeste sa stea cu orele pe malul lacului la pescuit (si uneori si noptile), pastrandu-si calmul chiar si cand e mai putin norocos, macar sa se incalzeasca. Si-am pasit in gradina ca-ntr-un vis al lui Kurosawa numai ca era ninsoarea florilor de visin; prichindelul incerca sa se prinda in dansul petalelor iar pomii varuiti si covorasul din florile dalbe asternute transformasera curtea noastra intr-un tablou de iarna, o iarna nefriguroasa. Mami imi impartasi bucuria cu care retraieste de fiecare data de ziua noastra clipele acelea minunate ale venirii pe lume a odorului; si simte nevoia sa vorbeasca si despre tati, si stie ca mie poate sa imi povesteasca oricand, pentru ca noi doua suntem la fel, simtim la fel si plangem impreuna. Si ma intrebam : oare Dincolo exista dor? Si era o luna rotunda, clara si colorata .Pana si Flavius a zarit-o cand ne-au petrecut cu totii pana la poarta si o arata cu manuta lui explicandu-ne intr-o limba inca neinteleasa .Iar eu nu m-am putut abtine sa exclam : Luna e o portocala ! si-am zambit amintindu-mi apoi de acel colaj cu versurile lui Garcia Lorca ce n-a mai fost pus in scena . Culcusita in patul meu am privit-o din nou.Isi mai pierduse din culoare dar stralucea cu aceeasi putere. Si mi-am dorit un somn lin si vise frumoase .Caci numai acolo, pe taramul visului l-as mai putea intalni .

Rugamintea unui copil suferind

De aproximativ o luna viata mea si a alor mei e cu totul alta. Medici, spitale, soapte, cautari, ingrijorari, NEBUNIE. Totul a inceput intr-o sambata, cand, de prea multa durere am ajuns la urgente la spitalul din Ploiesti. Cei de acolo, m-au trimis tot de urgenta la Bucuresti la Spitalul "Marie Curie". Dupa analize, radiografii, tomografii si alte chestii d-astea m-au operat. Se spunea ca aveam o coasta rupta pe care se formase o umflatura (un hematom) si ca prin operatie imi scot tot ce nu e in regula acolo.
Treaba asta a trecut, m-am intors cu ai mei acasa, umflatura parea insa tot acolo, dar eu ma pregateam sa ma intorc la scoala.
Dupa vreo doua saptamani, in urma unui telefon primit de la doctorul care ma operase, am plecat iar la Bucuresti. "Ei" aveau alte rezultate la "analizele speciale" din urma operatiei. Au urmat zile la rand de consultatii pe la tot felul de doctori din tara. Rezultatul: mama foarte ingrijorata, tata la fel, eu satul de drumuri si de doctori si...VA TREBUI SA MERGEM IN ALTA TARA pentru o noua operatie. Avem nevoie de bani foarte multi, de tot felul de acte, de trimiteri, de medicamente, de o gramada de chestii.
Acum sunt cu mama la Spitalul Fundeni, unde imi fac niste perfuzii cumplite, dupa care ma simt tare rau. Pentru ca nu am "vene bune", ma cam chinui cu branula, dar ai mei cauta o cale de a ma duce tot in strainatate (poate chiar saptamana viitoare) pentru a mi se face un implant (un dispozitiv care sa inlocuiasca branula). I-am auzit ca asta ar fi o urgenta, pentru ca e foarte riscant daca substantele alea ar ajunge in alta parte decat in vena.
Tata cauta incontinuu o clinica unde sa pot fi operat. Nu are inca prea multe rezultate. Trebuie sa se miste repede, pentru ca imediat ce termin "curele cu perfuzii rele", ce vor dura fix 11 saptamani, trebuie sa fiu operat, iar pentru asta trebuie facuta deja o programare. Nu stiu insa de unde vor gasi atatia bani...
Precum va dati seama, de ras nu-mi mai arde.
Mama zice ca toate astea se vor termina odata si odata si ca va fi bine, adica voi fi ca inainte: sanatos si linistit. Eu..., as vrea sa faca cineva o minune ca sa treaca toate mai repede.
Pe voi, toti cei care cititi despre mine si necazul meu si al familiei mele, va rog din suflet sa ne ajutati cu ce puteti: cu un sfat, cu o indrumare la o clinica, cu o suma de bani oricat de mica, cu o rugaciune pentru sanatate, sau macar cu o vorba buna. Toate astea ne-ar fi de mare folos. Va dati seama, noi nu am mai trecut prin asa ceva!
Va multumim!
Andrei si familia Dumitrescu.

Aici vedeti cum ma puteti ajuta:
Diagnostic: Osteosarcom telangiectaticOperatie in Germania sau Marea Britanie

Cost aproximativ: 80.000 euro

Pentru donatii:RO97BTRL03001201A88379XX (RON)RO72BTRL03004201A88379XX (EUR)Beneficiar: Dumitrescu Gilda IleanaBanca Transilvania, Str Malul Rosu Nr. 126 Bl 10F, Ploiesti

Pentru sfaturi, trimiteri si altele:Mama: 0722.266.085 - Gilda Dumitrescu

Tata: 0729.988.087 - Catalin Dumitrescu

Omul de lut canta

Am vazut-o prima data la "Garantat 100 % " .I-am ascultat muzica si i-am vazut picturile . Si mi-a placut lumea Alexandrinei Hristov.

« Om de lut » este copilul meu, un copil frumos si sanatos, gingas, mai mult minor decat major, rafinat si expresiv. Inima omului de lut bate in ritmuri de jazz, soul, funk, electropop. Omul de lut va canta despre drum, zbor, cautari, vapoare si mare, avioane si ochi verzi, despre dor si insomnie, flori si nervi, Zorro si Fat – Frumos… iubire si cosmos, femei, ploaie si vant, despre Rege si Regina », spune Alexandrina despre primul sau album.



Avionul de aur ma duce din casa,
unde ma iubea mama, de unde am fugit mireasa.
Copilaria pierduta s-a ascuns printre stele,
vreau sa o ating, dar sunt scurte mainile mele.

Eu stiu - amintirea nu moare,
vantul vietii mi-a furat iubirea mamei.
Acum zbor inainte-n avionul de aur;
zbor spre visul meu - constelatia super taur.

Avionul de aur ma duce-nspre casa,
unde imi zice mama: "Copila duioasa,
inima fetitei mele salta-n sus, atinge stele;
ma bucur sa o prind cand sare - cade obosita-n mainile mele"

Eu stiu, fericirea nu doarme,
vantul vietii mi-a adus fericirea mamei
Acum zbor inainte-n avionul de aur;
zbor spre visul meu - constelatïa super taur.

Fata merge pe jos

Numai tu

La femme qui t'aime

sursa info si poza aici .

Daca e joi, pastrez obiceiul si pentru acasa

"...E oare cu putinta sa nu vrei dumneata sa te plimbi ziua cu prietena dumitale sub visinii infloriti ,iar seara sa asculti muzica lui Schubert "? ("Maestrul si Margareta" -Mihail Bulgakov)




Franz Schubert -Simfonia a IV -a in Do minor "Tragica "
Titlul face referire la episoadele agitate ce se regasesc in lucrare .

De pe-o buna dimineata

Uitasem ca odata cu venirea primaverii , undeva cu patru etaje mai jos se aranjeaza o adevarata gradina; ca intre doua siruri de blocuri isi gasesc adapost un petec de iarba verde, arbusti de forsitia, o salcie plangatoare ce-si lasa mangaiate pletele de adieri domoale, ciresi ce-au inceput deja sa dea in floare si par priviti de sus picturi de-le lui Monet trasate intr-o tusa calda.
Si-n timp ce-mi pregateam o cafea de dimineata, m-a atras un ciripit de pasarele si-atunci am privit catre afara. Doi catei se harjoneau pe cel mai bun loc ales dupa o indelungata dezbatere :brazdele cu narcise ale doamnei de la parter ; o alta vecina fusese mai prevazatoare si isi imprejmuise particica cu un gardulet de plasa ce-i ocroteste acum lalelele galbene ce si-au deschis petalele atat de mult de parca ar vrea sa imbratiseze cerul .
Niste gugustiuci se aranjasera pe crengile unui pom trunchiat ca pe-o etajera, sa vada si ei probabil cum e sa stai la bloc si vorbeau intre ei , asa, ca-ntre vecinii iesiti pe balcon . Culmea, in dimineata aceasta in gradinita noastra se pierdusera doi cai - unul alburiu si unul maro ( ca sa stiti unde se afla calul din banc ) .Primul statea lungit pe iarba si-as fi crezut ca e neinsufletit daca n-ar fi cascat in rastimpuri de mama focului si al doilea dormea de-a-n picioarelea .Se pierdusera pesemne de stapan ori cautasera un loc linistit pentru odihna; ori se jucau de-a v-ati ascunselea de 1 aprilie.
E timpul sa-mi mut pe balcon plantele cu floricele rosiatice, scaunelele si masuta de paie, si sa-mi refac locsorul in care seara imi place sa stau sa privesc stelele si sa-mi pun ordine in ganduri sau sa le ametesc mai rau .Nu conteaza.
Un zambet pentru scuza gasita azi de Nico pentru ca a intarziat la servici : "Am visat frumos" .