( a reminder: Celsius x1,8 + 32 = Fahrenheit)
joi, 31 ianuarie 2013
luni, 28 ianuarie 2013
joi, 24 ianuarie 2013
miercuri, 23 ianuarie 2013
Am vazut o scena intr-un film in care doi pictori( sau era pictorul si discipolul?) se duc pe malul unui rau si unul ii arata celuilalt cum privea peisajul cu ochii intre-deschisi, de aici si stilul de a picta, dupa cum se intrezarea privelistea printre gene.
Cine era? Monet? Manet? Si ce film? Chiar ca ma roade.
Cine era? Monet? Manet? Si ce film? Chiar ca ma roade.
marți, 22 ianuarie 2013
Pian- Pain
Daca o sa ma las intr-o buna zi de el( ca m-a tot batut gandul) va fi pentru ca nu o mai suport pe profa care ma afuma cu Pall Mall-ul ei mentolat de fiecare data.
Ups, I did it again!
Dupa ce s-a terminat Postul Craciunului si am tinut si noi o saptamana(doar!), gurmanda din mine a iesit la iveala si n-a iertat nimic.
Am infulecat de toate( bine, nici chiar asa dar imi place sa exagerez, macar citind sa ma inspaimant si sa nu-mi mai dau voie data viitoare). Nu mi-am interzis nicio placere culinara. Carnita frageda la tava cu usturoi si vin, carnaciori cu mirodenii si piftie de la bunica lui B, sarmalute aburinde si cozonac facut de mine si B plus multe alte prajiturele . Doua saptamani de depravare gastronomica.
Numai ca in ultimele zile , o stare de moleseala, ameteala, slabire a pus stapanire pe mine. Stilul neglijent si ghiftuirea cu proteina animala si-a spus cuvantul. Am simtit pe propria-mi piele ce inseamna sa mananc din nou asa ceva, sa ma indop in plus cu produse de panificatie si tot felul de zaharuri .
Odata cu inceperea serviciului insa, pe 7 Ianuarie, le-am stopat.. Am zis ca o sa imi mai permit asa un pic de Paste.
Bine ai revenit dragul meu suc de sfecla, telina si morcov!
Deliciosul nostru pastrav la cuptor cu usturoi, piper, rozmarin, sare , piepr si ciupercute aromate
Am infulecat de toate( bine, nici chiar asa dar imi place sa exagerez, macar citind sa ma inspaimant si sa nu-mi mai dau voie data viitoare). Nu mi-am interzis nicio placere culinara. Carnita frageda la tava cu usturoi si vin, carnaciori cu mirodenii si piftie de la bunica lui B, sarmalute aburinde si cozonac facut de mine si B plus multe alte prajiturele . Doua saptamani de depravare gastronomica.
Numai ca in ultimele zile , o stare de moleseala, ameteala, slabire a pus stapanire pe mine. Stilul neglijent si ghiftuirea cu proteina animala si-a spus cuvantul. Am simtit pe propria-mi piele ce inseamna sa mananc din nou asa ceva, sa ma indop in plus cu produse de panificatie si tot felul de zaharuri .
Odata cu inceperea serviciului insa, pe 7 Ianuarie, le-am stopat.. Am zis ca o sa imi mai permit asa un pic de Paste.
Bine ai revenit dragul meu suc de sfecla, telina si morcov!
joi, 17 ianuarie 2013
miercuri, 16 ianuarie 2013
IKEA, BAUMAX, BRICOSTORE.
Iata pe unde ne-am preumblat in ultimele zile. Chit, smirghel, becuri, pernite, discuri abrazive.
Sa ma fi vazut infingand lopetica in gramada de cuie si luaindu-mi la punguta ca sa fie acolo acasa.Nu stii niciodata cand iti trebuie sa bati un cui.
Astea-s preocuparile noastre. Chituit gresia de la baie, smirgheluit usile, dat gauri in pereti, dupa ce sambata am intors casa cu fundu'-n sus mutand mobila asa cum ne-a placut .
Iata pe unde ne-am preumblat in ultimele zile. Chit, smirghel, becuri, pernite, discuri abrazive.
Sa ma fi vazut infingand lopetica in gramada de cuie si luaindu-mi la punguta ca sa fie acolo acasa.Nu stii niciodata cand iti trebuie sa bati un cui.
Astea-s preocuparile noastre. Chituit gresia de la baie, smirgheluit usile, dat gauri in pereti, dupa ce sambata am intors casa cu fundu'-n sus mutand mobila asa cum ne-a placut .
joi, 10 ianuarie 2013
Fila
- Mi-a placut ca a fost ideea ta sa tinem si noi ultima saptamana din postul Craciunului. Si ai decretat-o atat de convingator inca n-a facut decat sa ma bucure si mai mult. Esti tacut, crezi fara fatarnicie. Daca nu imi spuneau ai tai, n-as fi stiut ca si in liceu obisnuiai sa tii post si sa te duci la biserica.
- Trezit la 7 si ceva dimi de Craciun ca sa mergem la tara la slujba. A fost printre putinele dati in care m-am machiat. Pentru ca mi-am spus ca e o sarbatoare a bucuriei. Si nici nu mergea Craciunita fara pic de culoare. Trandafiri rosii pusi in zapada pe mormmantul lui tati.Si lacrimi de dor.
N-o sa ma satur in veci de zilele de Paste si Craciun. Cand stiu ca o sa mergem la biserica, cand mai apoi stiu ca o sa ne strangem cu totii in jurul mesei . Ador starea aia. De cate astfel de zile o sa mai am parte in viata? Si de care nu o sa ma saturt niciodata! Cand am plecat de la tarati-am spus ca anul viitor o sa fie la fel, o sa ai un deja-vu. Te-ai strambat in gluma,ca ingrozit. Stiu c-ai glumit.
-Petrecerea firmei. Ochi rai, invidiosi in contrast cu serenitatea mea. Si stand acolo la masa alaturi de tine, glumind si dansand entuziasmati pe aproape toate ritmurile, mi-am dat seama ca lucrurile astea asa trebuiau sa se intample demult. Parca se aliniasera planetele si totul in viata mea se domolise, capatase un sens, se asezase pe fagasul corect.
Nu tu ganduri de marire, de razbunare. Nu tu suparare ca fusesem asezata (din nou) la o masa la care nu imi era locul. Doar noi doi, calmi, frumosi, radiind si simtindu-ne bine la o petrecere. Simplu. Am plecat impacata. Inainte de faimosul tort la care ar fi urmat sa se strige pilonii firmei. Unul dintre piloni fusese uitat anul trecut din rautate si nu mai fusese numit. Anul asta am inteles din povestiri ca au fost mentionati toti cei prezenti in sala. Foarte frumos, Cu totii am contribuit la binele firmei, nu numai unii.
Dar sa ne intoarcem la binele nostru. La nerabdarea pe care mi-o marturisesti in asteptarea weekendului ca sa imi pregatesti micul dejun, la bradutul impodobit de noi de comun acord intr-o singura culoare rosie, la tabloul cu pozele noastre cadou de la Mosu', la etalari bosumflate sau hilizite (depinde daca pierzi sau castigi), la cozonacii nostri facuti cu truda si placere, la vizita prietenilor cu vin rosu si lumanarele, la graul meu care l-a intrecut pana la urma pe al tau iar tu ti-l imbarbatai sa creasca indemnandu-l,,hai, tata" !
- Trezit la 7 si ceva dimi de Craciun ca sa mergem la tara la slujba. A fost printre putinele dati in care m-am machiat. Pentru ca mi-am spus ca e o sarbatoare a bucuriei. Si nici nu mergea Craciunita fara pic de culoare. Trandafiri rosii pusi in zapada pe mormmantul lui tati.Si lacrimi de dor.
N-o sa ma satur in veci de zilele de Paste si Craciun. Cand stiu ca o sa mergem la biserica, cand mai apoi stiu ca o sa ne strangem cu totii in jurul mesei . Ador starea aia. De cate astfel de zile o sa mai am parte in viata? Si de care nu o sa ma saturt niciodata! Cand am plecat de la tarati-am spus ca anul viitor o sa fie la fel, o sa ai un deja-vu. Te-ai strambat in gluma,ca ingrozit. Stiu c-ai glumit.
-Petrecerea firmei. Ochi rai, invidiosi in contrast cu serenitatea mea. Si stand acolo la masa alaturi de tine, glumind si dansand entuziasmati pe aproape toate ritmurile, mi-am dat seama ca lucrurile astea asa trebuiau sa se intample demult. Parca se aliniasera planetele si totul in viata mea se domolise, capatase un sens, se asezase pe fagasul corect.
Nu tu ganduri de marire, de razbunare. Nu tu suparare ca fusesem asezata (din nou) la o masa la care nu imi era locul. Doar noi doi, calmi, frumosi, radiind si simtindu-ne bine la o petrecere. Simplu. Am plecat impacata. Inainte de faimosul tort la care ar fi urmat sa se strige pilonii firmei. Unul dintre piloni fusese uitat anul trecut din rautate si nu mai fusese numit. Anul asta am inteles din povestiri ca au fost mentionati toti cei prezenti in sala. Foarte frumos, Cu totii am contribuit la binele firmei, nu numai unii.
Dar sa ne intoarcem la binele nostru. La nerabdarea pe care mi-o marturisesti in asteptarea weekendului ca sa imi pregatesti micul dejun, la bradutul impodobit de noi de comun acord intr-o singura culoare rosie, la tabloul cu pozele noastre cadou de la Mosu', la etalari bosumflate sau hilizite (depinde daca pierzi sau castigi), la cozonacii nostri facuti cu truda si placere, la vizita prietenilor cu vin rosu si lumanarele, la graul meu care l-a intrecut pana la urma pe al tau iar tu ti-l imbarbatai sa creasca indemnandu-l,,hai, tata" !
