joi, 23 septembrie 2010

Aş vrea să am o cameră pentru urlat, izolată fonic. Să mă închid în ea când problemele mă copleşesc, când planurile ies de-andoaselea, când mă mai loveşte câte o replică sau când mă lasă mască vreo reacţie.
Să urlu şi să-mi treacă. Numai că nici de asta nu aş fi bună acum la tusea care s-a îndrăgostit de mine şi mă ţine strâns în braţe. Mă tratez cu sirop. Am auzit de curând la ştiri că are efect halucinogen. Nu-i de mirare că mă simt cam dizzy toată ziua.

2 comentarii:

  1. Anielle,
    Nu cred că face bine să urli.Nu știu de ce , dar așa cred.
    Eu plâng, când nu-mi este cum ar trebui să-mi fie. Apoi mă liniștesc.Și muzica..la tine este atât de plăcut!!
    Însănătoșește-te, este frumoasă toamna asta, merită să te bucuri de farmecul ei!!
    O noapte bună îți doresc!

    RăspundețiȘtergere
  2. Gina, nici eu nu sunt convinsa ca m-ar ajuta. Cand nu mai poti sa plangi cauti alternative. M-am mai linistit. Am vazut aseara un film nemaipomenit.
    Un weekend frumos sa ai !

    RăspundețiȘtergere